3 intrări

31 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHEBOȘIT, -Ă adj. v. gheboșat2.

GHEBOȘIT, -Ă adj. v. gheboșat2.

GHEBOȘA, gheboșez, vb. I. Refl. (Despre oameni) A se apleca (temporar) de spate, a se încovoia (din cauza greutății, a unei dureri etc.); a deveni cu spatele arcuit, încovoiat, gârbovit (din cauza bătrâneții, a unei boli etc.); a se cocoșa. [Var.: gheboși vb. IV] – Contaminare între ghebos și cocoșa.

GHEBOȘA, gheboșez, vb. I. Refl. (Despre oameni) A se apleca (temporar) de spate, a se încovoia (din cauza greutății, a unei dureri etc.); a deveni cu spatele arcuit, încovoiat, gârbovit (din cauza bătrâneții, a unei boli etc.); a se cocoșa. [Var.: gheboși vb. IV] – Contaminare între ghebos și cocoșa.

GHEBOȘAT1 s. n. Faptul de a se gheboșa.V. gheboșa.

GHEBOȘAT1 s. n. Faptul de a se gheboșa.V. gheboșa.

GHEBOȘAT2, -Ă, gheboșați, -te, adj. (Despre oameni) Care are spinarea adusă, încovoiată, gârbovită (din cauza greutății pe care o poartă, a durerii, a bătrâneții etc.). ♦ (Rar) Cocoșat. [Var.: gheboșit, -ă adj.] – V. gheboșa.

GHEBOȘAT2, -Ă, gheboșați, -te, adj. (Despre oameni) Care are spinarea adusă, încovoiată, gârbovită (din cauza greutății pe care o poartă, a durerii, a bătrâneții etc.). ♦ (Rar) Cocoșat. [Var.: gheboșit, -ă adj.] – V. gheboșa.

GHEBOȘI vb. IV v. gheboșa.

gheboșa vr [At: HOGAȘ, M.N. 191 / V: i / Pzi: ez / E: ghebos] 1 A se face ghebos (1) Si: a se cocoșa. 2 (Pex) A se gârbovi (de bătrânețe). corectat(ă)

gheboșat2, ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 157 / V: it2 / Pl: ~ați, ~e / E: gheboșa] 1 Cocoșat. 2 (Fig) Adus de spate. 3 (Spc) Gârbovit (de bătrânețe). 4 (Pex; d. părți ale corpului) Curbat, îndoit.

gheboșat1 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / V: it1 / E: gheboșa] 1-2 (Rar) Gheboșare (1-2).

îngheboșat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: îngheboșa] 1 Cocoșat. 2 Adus de spate. 3 (Spc) Gârbovit de bătrânețe. 4 (Pex; d. părți ale corpului) Curbat, îndoit.

GHEBOȘA, gheboșez, vb. I. Refl. 1. A se face ghebos, a se cocoșa; p. ext. a se gîrbovi (de bătrînețe). Hop așa, vere, așa, Pînă ne vom gheboșa! TEODORESCU, P. P. 333. 2. A se pleca de spate, a se încovoia. Cum am ajuns acasă, m-am gheboșat asupra cărțuliei mele. SADOVEANU, E. 113. Băgă toată mîna dreaptă, aproape pînă În cot, tocmai în fundul chimirului și, gheboșîndu-se oarecum, scoase o lulea de lut. HOGAȘ, M. N. 191. – Variantă: gheboși, gheboșesc (POPA, V. 330), vb. IV.

GHEBOȘAT, -Ă, gheboșați, -te, adj. 1. Cocoșat; p. ext. gîrbovit (de bătrînețe). [În] spate cocoșat, În piept gheboșat. TEODORESCU, P. P. 648. 2. Adus de spate, încovoiat. Bătrînii au plecat pe urmă, gheboșați. PAS, Z. III 36. Sta strîmb și puțintel gheboșat în șa. SADOVEANU, Z. C. 325. – Variante: gheboșit, -ă, îngheboșat, -ă (SADOVEANU, P. 100) adj.

A SE GHEBOȘA mă ~ez intranz. 1) A căpăta gheb; a se cocoșa. 2) A-și încovoia spatele (de greutate, de bătrânețe etc.); a deveni grebănos; a se gârbovi; a se cocoșa. /Din ghebos

A GHEBOȘA ~ez tranz. A face să se gheboșeze; a cocoșa; a gârbovi. /Din ghebos

gheboșéz v. tr. (d. ghebos). Fac ghebos, gîrbovesc: bătrîneța l-a gheboșat. V. refl. S’a gheboșat de frig. – Și îngh- și gheboșesc. La Dos. (Acad.) ghibuit, gheboșat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gheboșa (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă gheboșez, 3 se gheboșea; conj. prez. 1 sg. să mă gheboșez, 3 să se gheboșeze; imper. 2 sg. afirm. gheboșează-te; ger. gheboșându-mă

!gheboșa (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se gheboșează; conj. prez. 3 să se gheboșeze; ger. gheboșându-se

gheboșa vb., ind. prez. 1 gheboșez, 3 sg. și pl. gheboșează, 1 pl. gheboșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. gheboșeze; ger. gheboșând

gheboșa (ind. prez. 3 sg. și pl. gheboșează, 1 pl. gheboșăm, ger. gheboșînd)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GHEBOȘAT adj. 1. v. cocoșat. 2. v. gârbovit.

GHEBOȘA vb. a se cocîrja, a se cocoșa, a se gîrbovi, a se încovoia, a se îndoi. (Bietul om s-a ~ de tot de bătrînețe.)

GHEBOȘAT adj. 1. (MED.) cifos, cocoșat, ghebos, (Transilv.) pupoș. (Om ~.) 2. ghebos, gîrbov, gîrbovit, încovoiat. (~ de bătrînețe.)

A se gheboșa ≠ a se îndrepta

Intrare: gheboșa
verb (V202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gheboșa
  • gheboșare
  • gheboșat
  • gheboșatu‑
  • gheboșând
  • gheboșându‑
singular plural
  • gheboșea
  • gheboșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gheboșez
(să)
  • gheboșez
  • gheboșam
  • gheboșai
  • gheboșasem
a II-a (tu)
  • gheboșezi
(să)
  • gheboșezi
  • gheboșai
  • gheboșași
  • gheboșaseși
a III-a (el, ea)
  • gheboșea
(să)
  • gheboșeze
  • gheboșa
  • gheboșă
  • gheboșase
plural I (noi)
  • gheboșăm
(să)
  • gheboșăm
  • gheboșam
  • gheboșarăm
  • gheboșaserăm
  • gheboșasem
a II-a (voi)
  • gheboșați
(să)
  • gheboșați
  • gheboșați
  • gheboșarăți
  • gheboșaserăți
  • gheboșaseți
a III-a (ei, ele)
  • gheboșea
(să)
  • gheboșeze
  • gheboșau
  • gheboșa
  • gheboșaseră
verb (V402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gheboși
  • gheboșire
  • gheboșit
  • gheboșitu‑
  • gheboșind
  • gheboșindu‑
singular plural
  • gheboșește
  • gheboșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gheboșesc
(să)
  • gheboșesc
  • gheboșeam
  • gheboșii
  • gheboșisem
a II-a (tu)
  • gheboșești
(să)
  • gheboșești
  • gheboșeai
  • gheboșiși
  • gheboșiseși
a III-a (el, ea)
  • gheboșește
(să)
  • gheboșească
  • gheboșea
  • gheboși
  • gheboșise
plural I (noi)
  • gheboșim
(să)
  • gheboșim
  • gheboșeam
  • gheboșirăm
  • gheboșiserăm
  • gheboșisem
a II-a (voi)
  • gheboșiți
(să)
  • gheboșiți
  • gheboșeați
  • gheboșirăți
  • gheboșiserăți
  • gheboșiseți
a III-a (ei, ele)
  • gheboșesc
(să)
  • gheboșească
  • gheboșeau
  • gheboși
  • gheboșiseră
Intrare: gheboșat (adj.)
gheboșat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheboșat
  • gheboșatul
  • gheboșatu‑
  • gheboșa
  • gheboșata
plural
  • gheboșați
  • gheboșații
  • gheboșate
  • gheboșatele
genitiv-dativ singular
  • gheboșat
  • gheboșatului
  • gheboșate
  • gheboșatei
plural
  • gheboșați
  • gheboșaților
  • gheboșate
  • gheboșatelor
vocativ singular
plural
gheboșit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheboșit
  • gheboșitul
  • gheboșitu‑
  • gheboși
  • gheboșita
plural
  • gheboșiți
  • gheboșiții
  • gheboșite
  • gheboșitele
genitiv-dativ singular
  • gheboșit
  • gheboșitului
  • gheboșite
  • gheboșitei
plural
  • gheboșiți
  • gheboșiților
  • gheboșite
  • gheboșitelor
vocativ singular
plural
îngheboșat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngheboșat
  • ‑ngheboșat
  • îngheboșatul
  • îngheboșatu‑
  • ‑ngheboșatul
  • ‑ngheboșatu‑
  • îngheboșa
  • ‑ngheboșa
  • îngheboșata
  • ‑ngheboșata
plural
  • îngheboșați
  • ‑ngheboșați
  • îngheboșații
  • ‑ngheboșații
  • îngheboșate
  • ‑ngheboșate
  • îngheboșatele
  • ‑ngheboșatele
genitiv-dativ singular
  • îngheboșat
  • ‑ngheboșat
  • îngheboșatului
  • ‑ngheboșatului
  • îngheboșate
  • ‑ngheboșate
  • îngheboșatei
  • ‑ngheboșatei
plural
  • îngheboșați
  • ‑ngheboșați
  • îngheboșaților
  • ‑ngheboșaților
  • îngheboșate
  • ‑ngheboșate
  • îngheboșatelor
  • ‑ngheboșatelor
vocativ singular
plural
Intrare: gheboșat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gheboșat
  • gheboșatul
  • gheboșatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • gheboșat
  • gheboșatului
plural
vocativ singular
plural
gheboșit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gheboșa, gheboșezverb

  • 1. (Despre oameni) A se apleca (temporar) de spate, a se încovoia (din cauza greutății, a unei dureri etc.); a deveni cu spatele arcuit, încovoiat, gârbovit (din cauza bătrâneții, a unei boli etc.); a se cocoșa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Hop așa, vere, așa, Pînă ne vom gheboșa! TEODORESCU, P. P. 333. DLRLC
    • format_quote Cum am ajuns acasă, m-am gheboșat asupra cărțuliei mele. SADOVEANU, E. 113. DLRLC
    • format_quote Băgă toată mîna dreaptă, aproape pînă în cot, tocmai în fundul chimirului și, gheboșîndu-se oarecum, scoase o lulea de lut. HOGAȘ, M. N. 191. DLRLC
etimologie:
  • Contaminare între ghebos și cocoșa. DEX '09 DEX '98

gheboșat, gheboșaadjectiv

  • 1. (Despre oameni) Care are spinarea adusă, încovoiată, gârbovită (din cauza greutății pe care o poartă, a durerii, a bătrâneții etc.). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Sta strîmb și puțintel gheboșat în șa. SADOVEANU, Z. C. 325. DLRLC
    • format_quote Bătrînii au plecat pe urmă, gheboșați. PAS, Z. III 36. DLRLC
    • 1.1. rar Cifos, cocoșat, ghebos, pupoș. DEX '09 DLRLC
      • format_quote [În] spate cocoșat, În piept gheboșat. TEODORESCU, P. P. 648. DLRLC
etimologie:
  • vezi gheboșa DEX '98 DEX '09

gheboșatsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a se gheboșa. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi gheboșa DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.