8 definiții pentru geomagnetism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GEOMAGNETISM s. n. Ramură a geofizicii care studiază magnetismul terestru. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géomagnétisme.
GEOMAGNETISM s. n. Ramură a geofizicii care studiază magnetismul terestru. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géomagnétisme.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
geomagnetism sns [At: LTR2 / P: ge-o~ / E: fr géomagnétisme] Ramură a geofizicii (1) care studiază magnetismul terestru.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEOMAGNETISM s.n. Capitol al geofizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor magnetice referitoare la Pămînt. [Pron. ge-o-. / < fr. géomagnétisme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GEOMAGNETISM s. n. magnetism terestru. (< fr. géomagnétisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GEOMAGNETISM n. Ramură a geofizicii care se ocupă cu studiul magnetismului terestru. /<fr. géomagnétisme
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
geomagnetism (desp. ge-o-) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
geomagnetism (ge-o-) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
geomagnetism s. n. (sil. ge-o-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ge-o-
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
geomagnetismsubstantiv neutru
- 1. Ramură a geofizicii care studiază magnetismul terestru. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- géomagnétisme DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.