GALETĂ, galete, s. f. Pesmet de formă paralelipipedică, pe care îl mănâncă marinarii, ostașii aflați în campanie etc. [Var.: galet s. m.] – Din fr. galette.

galetă¹ sf [At: CONV. LIT. XLIII, 923 / V: ~t sn / Pl: ~te / E: fr galette, it galetta] (Rar) Pesmet tare și lat luat de marinari în curse, de ostași în companie. 2 Prăjitură făcută din faină, unt și ouă.

galetă² sf [At: ECONOMIA, 220 / Pl: ~te / E: it galetta] (Îvr) Gogoașă de mătase.

GALETĂ, galete, s. f. Un fel de pesmet de formă paralelipipedică, mâncat de marinari, ostași aflați în campanie etc. [Var.: galet s. m.] – Din fr. galette.

GALETĂ s.f. Prăjitură făcută din făină, unt și ouă. ♦ Biscuit pentru marinari. [Var. galet s.n. / < fr. galette].

GALETĂ s. f. / galet s. m. 1. prăjitură rotundă și plată din făină, unt și ouă. ◊ biscuit fără sare, pentru marinari; pesmet. 2. obiect în formă de galetă (1). (< fr. galette)

*galétă f., pl. e (ngr. galétta, it. galétta, galletta, d. fr. galette, care vine d. galet, peatră rătunzită de valurĭ, d. vfr. gal.). Sud. Pesmet rătund și turtit la mijloc, obișnuit pe corăbiĭ. – În armată galét, pl. -țĭ.

GALET s. n. v. galetă.^[1]

galetă (pesmet) (rar) s. f., g.-d. art. galetei; pl. galete

galetă (pesmet) (rar) s. f., g.-d. art. galetei; pl. galete

galetă s. f. / galet s. m. (pesmet), pl. galete / galeți

galet (fragment de rocă, piesă) s. m., pl. galeți