2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂLBIOR, -OARĂ, gălbiori, -oare, adj., s. m. (Pop.) 1. Adj. Diminutiv al lui galben (1). ♦ Bălai, blond. 2. S. m. Diminutiv al lui galben (3); gălbenaș [Pr.: -bi-or] – Galben + suf. -ior.

GĂLBIOR, -OARĂ, gălbiori, -oare, adj., s. m. (Pop.) 1. Adj. Diminutiv al lui galben (1). ♦ Bălai, blond. 2. S. m. Diminutiv al lui galben (3); gălbenaș [Pr.: -bi-or] – Galben + suf. -ior.

gălbior, ~oa [At: ANON. CAR. / P: ~bi-or / V: (reg) ~bei~, (reg) galghi~ / Pl: ~i, ~oare / E: galben + -ior] 1 a (Fam) Gălbui. 2 a (Îc) Pere ~oare Soi de pere văratice, mălăiețe, cu coaja galbenă. 3 ain (D. păr) Blond. 4-5 sn (Șhp) Gălbenaș (1-2). 6 sm (Bot; reg; mpl) Bureți galbeni (Cantharelus cibarius). 7 sf (Bot; reg) Rușuliță (Hieracium aurantiacum). 8 sf (Bot; reg) Solovârvariță (Inula britannica). 9 sfp (Bot; reg) Filimică (Calendula officinalis). 10 sf (Reg) Un fel de strugure.

GĂLBIOR1, gălbiori, s. m. (Popular) Diminutiv al lui galben2. Veniți cu mine pe ceea lume, gălbiorii mei!... Nu mă lăsați să plec singur, c-am trăit bine împreună. Nu v-am jărtfit pentru ca să-mi împlinesc poftele. ALECSANDRI, T. 1645. Cîte fete sînt în sat... Pe toate le-am sărutat, Și pe papuc le-am călcat, Cîte-un gălbior le-am dat. PĂSCULESCU, L. P. 292. Să dea lefi la lefegii, Gălbiori la tineriori. TEODORESCU, P. P. 52. – Pronunțat: -bi-or.

GĂLBIOR 2, -OARĂ, gălbiori, -oare, adj. (Popular) Diminutiv al lui galben3. 1. v. galben3 (1). Și să îmi vînez Ciute ciuteioare, Paseri gălbioare, Că-s dulci la mîncare. ȘEZ. I 114. Să strîngeți cete de voinici Cu topoare mari și mici, Ca să fac o vînătoare De pasări gălbioare, De blînde căprioare. TEODORESCU, P. P. 173. 2. (Despre părul oamenilor) Bălai, blond. Ea, cu părul gălbior, Naltă, zugrăvită-ntreagă, Cînd își mlădie trupșorul! A ursit-o-n fașe dorul De-a fi dragă Tuturor. COȘBUC, P. I 137. Dă-mi a ta fetiță Cu sîn albișor Ca un crinișor, Cu păr gălbior, Să-mi fie soție. BOLINTINEANU, O. 79. Mă dusei și eu la moară Și-ntîlnii o fețișoară Cu cosița gălbioară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. – Pronunțat; -bi-or.

GĂLBIOR ~oară (~ori, ~oare) (diminutiv de la galben) 1) Care bate în galben; cu nuanță galbenă; gălbui. 2) (despre părul oamenilor) Care este de culoare deschisă; gălbui; blond; bălai. /galben + suf. ~ior

gălbior a. gălbuiu. [Contras din gălbinior].

gălbiór, -oáră adj. Cam galben. S. m. Pop. Gălbiorĭ, roșioriĭ din regimentu I, a căruĭ coloare distinctivă față de celelalte regimente e galbenă. Est. Urechĭușă orĭ dreahlă, un fel de hrib.

galghior, ~oa a, smn vz gălbior

gălbeior, ~oa a, smnf vz gălbior

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gălbior1 (ciupercă) (desp. -bi-or) s. m., pl. gălbiori

gălbior2 (pop.) (desp. -bi-or) adj. m., pl. gălbiori; f. gălbioa, pl. gălbioare

gălbior2 (-bi-or) s. m., pl. gălbiori

gălbior1 (pop.) (-bi-or) adj. m., pl. gălbiori; f. gălbioară, pl. gălbioare

gălbior adj. m., s. m. (sil. -bi-or), pl. gălbiori; f. sg. gălbioară, pl. gălbioare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂLBIOR adj. v. bălai, bălan, blond, chihlimbariu, galben, gălbui.

gălbior adj. v. BĂLAI. BĂLAN. BLOND. CHIHLIMBARIU. GALBEN. GĂLBUI.

Intrare: gălbior (adj.)
gălbior2 (adj.) adjectiv
  • silabație: găl-bi-or info
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gălbior
  • gălbiorul
  • gălbioru‑
  • gălbioa
  • gălbioara
plural
  • gălbiori
  • gălbiorii
  • gălbioare
  • gălbioarele
genitiv-dativ singular
  • gălbior
  • gălbiorului
  • gălbioare
  • gălbioarei
plural
  • gălbiori
  • gălbiorilor
  • gălbioare
  • gălbioarelor
vocativ singular
plural
galghior
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gălbeior
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gălbior (monedă)
gălbior1 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: găl-bi-or info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gălbior
  • gălbiorul
  • gălbioru‑
plural
  • gălbiori
  • gălbiorii
genitiv-dativ singular
  • gălbior
  • gălbiorului
plural
  • gălbiori
  • gălbiorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gălbior, gălbioaadjectiv

  • 1. popular Diminutiv al lui galben (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și să îmi vînez Ciute ciuteioare, Paseri gălbioare, Că-s dulci la mîncare. ȘEZ. I 114. DLRLC
    • format_quote Să strîngeți cete de voinici Cu topoare mari și mici, Ca să fac o vînătoare De pasări gălbioare, De blînde căprioare. TEODORESCU, P. P. 173. DLRLC
    • 1.1. Blond, bălai, bălan. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ea, cu părul gălbior, Naltă, zugrăvită-ntreagă, Cînd își mlădie trupșorul! A ursit-o-n fașe dorul De-a fi dragă Tuturor. COȘBUC, P. I 137. DLRLC
      • format_quote Dă-mi a ta fetiță Cu sîn albișor Ca un crinișor, Cu păr gălbior, Să-mi fie soție. BOLINTINEANU, O. 79. DLRLC
      • format_quote Mă dusei și eu la moară Și-ntîlnii o fetișoară Cu cosița gălbioară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. DLRLC
etimologie:
  • Galben + sufix -ior. DEX '98 DEX '09

gălbior, gălbiorisubstantiv masculin

  • 1. popular Diminutiv al lui galben (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: gălbenaș
    • format_quote Veniți cu mine pe ceea lume, gălbiorii mei!... Nu mă lăsați să plec singur, c-am trăit bine împreună. Nu v-am jărtfit pentru ca să-mi împlinesc poftele. ALECSANDRI, T. 1645. DLRLC
    • format_quote Cîte fete sînt în sat... Pe toate le-am sărutat, Și pe papuc le-am călcat, Cîte-un gălbior le-am dat. PĂSCULESCU, L. P. 292. DLRLC
    • format_quote Să dea lefi la lefegii, Gălbiori la tineriori. TEODORESCU, P. P. 52. DLRLC
etimologie:
  • Galben + sufix -ior. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.