opțiuni
  • info

10 definiții pentru fremătător

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FREMĂTĂTOR, -OARE, fremătători, -oare, adj. Care freamătă, tremură, vibrează; fremătos.[1] – Fremăta + suf. -ător.

  1. Dar fremătos nu este consemnat în DEX. — gall

fremătător, ~oare a [At: G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I, 197 / Pl: ~oare / E: fremăta + -ător] 1-5 Care freamătă (1-5) Si: (rar) fremătând (1-5), (rar) fremătos (1-5).

FREMĂTĂTOR, -OARE, fremătători, -oare, adj. Care freamătă, tremură, vibrează; fremătos. – Fremăta + suf. -ător.

FREMĂTĂTOR, -OĂRE, fremătători, -oare, adj. Care freamătă, tremură, vibrează. Caii sforăiau, suflau greu, mișcînd urechile ciulite, fremătătoare. DUMITRIU, V. L. 9. ◊ Fig. Avea în el un fel de veselie, nu ca a celorlalți, ștearsă și moartă, ci fremătătoare, deznădăjduită, un freamăt ascuns în miezul cel mai dinăuntru al ființei sale. DUMITRIU, B. F. 25.

FREMĂTĂTOR ~oare (~ori, ~oare) Care freamătă; plin de freamăt. /a fremăta + suf. ~ător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fremătător adj. m., pl. fremătători; f. sg. și pl. fremătătoare

fremătător adj. m., pl. fremătători; f. sg. și pl. fremătătoare

fremătător adj. m., pl. fremătători; f. sg. și pl. fremătătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FREMĂTĂTOR adj. 1. v. agitat. 2. v. tremurător.

FREMĂTĂTOR adj. 1. agitat, clocotitor, frămîntat, învolburat, tulburat, tumultuos, zbuciumat, (înv.) colcotos, (fig.) răzvrătit. (Ape ~.) 2. tremurător, (rar) palpitător. (Suprafața ~ a mării.)

Intrare: fremătător
fremătător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fremătător
  • fremătătorul
  • fremătătoru‑
  • fremătătoare
  • fremătătoarea
plural
  • fremătători
  • fremătătorii
  • fremătătoare
  • fremătătoarele
genitiv-dativ singular
  • fremătător
  • fremătătorului
  • fremătătoare
  • fremătătoarei
plural
  • fremătători
  • fremătătorilor
  • fremătătoare
  • fremătătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fremătător, fremătătoareadjectiv

  • 1. Care freamătă, tremură, vibrează. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: agitat fremătos tremurător
    • format_quote Caii sforăiau, suflau greu, mișcînd urechile ciulite, fremătătoare. DUMITRIU, V. L. 9. DLRLC
    • format_quote figurat Avea în el un fel de veselie, nu ca a celorlalți, ștearsă și moartă, ci fremătătoare, deznădăjduită, un freamăt ascuns în miezul cel mai dinăuntru al ființei sale. DUMITRIU, B. F. 25. DLRLC
etimologie:
  • Fremăta + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.