franțuzism sn [At: MAIORESCU, CR. II, 256 / V: ~țoz~ / Pl: ~e / E: franțuz + -ism] 1-2 Cuvânt sau expresie împrumutate din limba franceză. 3 (Îvr) Influență franceză exagerată.

FRANȚUZISM, franțuzisme, s. n. Element de jargon luat fără necesitate din limba franceză și introdus în limba noastră.

FRANȚUZISM s. n. neologism de origine franceză, neintegrat în limba de care a fost împrumutat. (< franțuz + -ism)

FRANȚUZISM n. Împrumut din limba franceză. /franțuz înv. + suf. ~ism

franțuzism n. vorbă sau expresiune franceză, mai ales abuzivă sau superfluă. Franțuzismele, prea numeroase și prisositoare în epoca primului nostru contact cu civilizațiunea occidentală, au fost apoi canalizate și conformate cu spiritul limbei. Cele ce denotau o idee nouă sau o nuanță a cugetării au devenit în cele din urmă o adevărată îmbogățire a vocabularului și a spiritului național. Altele au servit de modă trecătoare și au lăsat un ecou în literatura comică a trecutului. V. galicism și mahalagism.

franțozism sn vz franțuzism

*franțuzízm n., pl. e (d. Franțuz). Francezizm.

franțuzism s. n., pl. franțuzisme

franțuzism s. n., pl. franțuzisme

franțuzism s. n., pl. franțuzisme

franțuzism.

FRANȚUZISM s. n. (< franțuz < rus. franțuz + suf. -ism): cuvânt împrumutat din limba franceză, inițial fără a fi nevoie de el (datorită existenței unui corespondent sinonimic în limbă), ulterior devenit fie de prisos (ca termen de jargon), fie necesar (ca termen sinonimic de nuanțare). Astfel: ancola „a încleia” (< fr. encoller), ancolaj „încleiere” (< fr. encollage), badinaj „glumă” (< fr. badinage), bistrou „local” (< fr. bistrot), bonjur „bună ziua” (< fr. bonjour), bonom „blând, blajin” (< fr. bonhomme), bosă „umflătură” (< fr. bosse), cambriolaj „spargere, furt prin efracție” (< fr. cambriolage), camizol „îmbrăcăminte femeiască scurtă, cu mâneci” (< fr. camisole), colaj „amestec de elemente în pictură și teatru” (< fr. collage), cozerie „conversație, discuție ușoară” (< fr. causerie), cozeur „mare întreținător de discuții” (< fr. causeur), crocant „care se sfărâmă ușor și face zgomot” (< fr. croquant), cupură „tăietură” (< fr. coupure), demoazelă „domnișoară” (< fr. demoiselle), deux-pièces „îmbrăcăminte feminină compusă din două piese: fustă și jachetă” (< fr. deux-piéces), edulcorant „atenuant, îndulcitor” (< fr. édulcorant), fonsé „închis” (< fr. foncé), juisa „a se bucura” (cf. fr. jouir), mersi „mulțumesc” (< fr. merci), muton „piele sau haină din piele de oaie cu lâna vopsită maroniu” (< fr. mouton), pempant „izbitor”, „atrăgător”, „seducător” (< fr. pimpant), surmonta „a învinge, a depăși” (< fr. surmonter), șanjabil „care poate fi schimbat” (cf. fr. changeable), tête-à-tête „convorbire, conversație intimă” (< fr. tête-à-tête „cap lângă cap”), verbiaj „vorbărie, flecăreală” (< fr. verbiage) etc.