format² a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: forma] 1 Alcătuit. 2 Constituit. 3 Pregătit. 4 Educat. 5 Maturizat. 6 Matur.

format¹ sn [At: MAIOR, P. ap. BV III, 24 / Pl: ~uri / E: fr format] 1 Ansamblul dimensiunilor care caracterizează forma¹ și mărimea unui corp plat. 2 (Pgn) Dimensiune. 3 Totalitatea dimensiunilor unei tipărituri în funcție de modul în care sunt împăturite colile de tipar care o alcătuiesc. 4 (Tip) Dimensiunile zațului pe o pagină. 5 (Teh; îs) Mașină de ~ Mașină care execută îndesarea în forme, cutii de miez sau alte dispozitive a amestecului de materiale necesare obținerii formelor de turnătorie. 6 (Inf) Dispunere a informațiilor înregistrate pe un hard disc, un compact disc sau pe o dischetă. 7 (Inf) Ansamblu de date sau de instrucțiuni servind la realizarea unei puneri în pagină, la prezentarea unui text. 8-15 (Rar; nrc) Formare (1-7).

FORMAT², -Ă, formați, -te, adj. Instruit, educat, pregătit. ♦ Matur. Om format.

FORMAT¹, formate, s. n. Dimensiunile unei pagini obținute prin împăturirea colii de tipar în două, în patru etc.; dimensiunile zațului pe o pagină. Cînd dai pe la tipografie, lasă acolo alăturatul model de format și de compoziție. CARAGIALE, O. VII 326. Vreo 80 manuscripte slavone... scrise, cu litere capitale și minuscule, de formatele în-folio, în 8° și în 4°. ODOBESCU, S. I 343.

FORMAT s.n. Forma și dimensiunile unui obiect; dimensiunile unei pagini care rezultă în urma împăturirii unei coli de tipar; (p. ext.) dimensiune. ♦ Formare. ◊ Mașină de format = mașină care execută îndesarea în forme, cutii de miez sau alte dispozitive a amestecului de materiale necesare obținerii formelor de turnătorie. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. format, it. formato].

FORMAT, -Ă adj. Instruit, educat, pregătit. ♦ Matur. [< forma].

FORMAT³, -Ă adj. instruit, educat; maturizat. (< forma)

FORMAT² s. n. 1. forma și dimensiunile unui obiect; dimensiunile unei pagini care rezultă în urma împăturirii unei coli de tipar; (p. ext.) dimensiune. 2. (inform.) mod de prezentare a datelor sau instrucțiunilor unui program pe un suport de informație. (< fr. format)

FORMAT¹ s. n. formare. (< forma)

FORMAT¹ ~e n. 1) Mărime a unui obiect plat. 2) Totalitate a dimensiunilor unei publicații. Carte de mic ~. /<fr. format

FORMAT² ~tă (~ți, ~te) 1) v. A FORMA și A SE FORMA. 2) Care a căpătat o anumită experiență de viață. Om ~. /v. a forma

format n. mărimea unei cărți, determinată de modul cum foaia de tipar e fălțuită.

*formát, -ă adj. (lat. formatus). Dezvoltat, înaintat fizicamente saŭ moralmente. S. n., pl. e și urĭ (fr. format, d. it. formato). Mărime (dimensiune), maĭ ales a uneĭ cărțĭ (a paginiĭ eĭ).

FORMA, formez, vb. I. Tranz. 1. A da ființă și formă unui lucru; a face. ♦ Refl. A lua ființă, a lua naștere. 2. A educa, a crește. 3. (Despre mai multe elemente) A alcătui, a compune. ♦ A constitui, a reprezenta. 4. (Tehn.) A confecționa forme de turnătorie, a îndeplini operația de formare (2). – Din fr. former, lat. formare.

forma [At: I. NEGRUZZI, S. I, 88 / Pzi: ~mez / E: fr former, Iar formare] 1 vt A da ființă și formă unui lucru Si: a face. 2 vr A lua ființă. 3 vt A crește. 4-5 vt A (se) educa. 6-7 vtr A (se) transforma. 8 vt (D. mai multe elemente) A alcătui. 9-10 vtr (D. mai multe elemente) A (se) constitui. 11 vt (D. mai multe elemente) A reprezenta. 12 vt (Teh) A confecționa forme de turnătorie. 13 vt (Teh) A îndeplini operația de formare (8).

FORMA, formez, vb. I. Tranz. 1. A da ființă și formă unui lucru; a face. ♦ Refl. A lua ființă, a lua naștere. 2. A educa, a crește. 3. (Despre mai multe elemente) A alcătui, a compune. ♦ A constitui, a reprezenta. 4. A confecționa forme de turnătorie, a îndeplini operația de formare. (2) – Din fr. former, lat. formare.

FORMA, formez, vb. I. 1. Tranz. A alcătui, a constitui, a face. V-am citit cu admirație și mi-am format ferma convingere că trebuie să fiți un om bun. VLAHUȚĂ, O. A. 430. Cînd, în fine, au zis în fața lumii: Voim a forma de acum înainte un stat independent!, desigur nici unul dintr-înșii nu și-a putut închipui că această declarațiune este un simplu cuvînt. ODOBESCU, S. III 454. ♦ A organiza. 2. Tranz. A dezvolta. Scopul lui era să îndemne pe artiști și să formeze gustul publicului. GHICA, S. A. 80. ♦ A educa, a crește. Uniunea Tineretului Muncitor ajută partidul să educe tineretul muncitor în spirit comunist, să formeze cadrele de tehnicieni și specialiști pentru toate ramurile construcției socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 9-10, 52. 3. Refl. A lua ființă, a lua naștere. Rocile sedimentare s-au format prin depunere. 4. Tranz. A confecționa forme de turnătorie.

FORMA vb. I. tr., refl. 1. A (se) face, a lua ființă. ♦ A (se) constitui, a (se) organiza. ♦ tr. A alcătui, a confecționa. 2. A (se) educa, a (se) dezvolta; a crește. [< fr. former, it., lat. formare].

FORMA vb. I. tr., refl. 1. a (se) face, a lua ființă. ◊ a (se) constitui, a (se) organiza. 2. a (se) educa, a (se) dezvolta; a crește. II. tr. (despre elemente multiple) a alcătui, a compune; a reprezenta. (< fr. former, lat. formare)

A FORMA ~ez tranz. 1) A face să se formeze. 2) A dezvolta prin acțiuni conștiente și sistematice de instruire și educare. 3) (metale sau aliaje în stare lichidă) A turna într-un tipar (pentru a da o formă). /<fr. former, lat. formare

A SE FORMA mă ~ez intranz. A-și lua începutul; a lua naștere; a lua ființă. /<fr. former, lat. formare

formà v. 1. a da ființă și formă; 2. a da o formă sau figură: a forma litere, sunete; 3. a institui, a stabili: a forma o societate; 4. a produce, a constitui: ploaia a format un torent; 5. a concepe, a imagina: a forma un proiect; 6. a cultiva prin instrucțiune, prin educațiune: a forma inima copiilor; 7. a lua, a căpăta o formă: corpul său se formează.

*forméz v. tr. (lat. formare). Daŭ formă, existență: a forma o figură, un stabiliment. Instituĭ, stabilesc: a forma o familie. Constituĭ, compun, produc: vaporiĭ formează nouriĭ. Fig. Concep, imaginez: a forma un proĭect. Constituĭ: bunătatea formează fondu caracteruluĭ luĭ. Cultiv, cĭoplesc, modelez: exemplele formează caracterele. V. refl. Ĭaŭ formă, mă constituĭ, mă fac. Mă cĭoplesc, mă cultiv: vitejiĭ se formează în războĭ. – Și furmez (sec. 18) și formŭĭesc (Dos.).

înfurméz, V. formez.

format s. n., pl. formate

format s. n., pl. formate

format s. n., pl. formate

forma (a ~) (a da formă) vb., ind. prez. 1 sg. formez, 3 formează; conj. prez. 1 sg. să formez, 3 să formeze

+forma (pro ~) (lat.) loc. adj. (facturi ~)

forma (a ~) vb., ind. prez. 3 formează

forma vb., ind. prez. 1 sg. formez, 3 sg. și pl. formează

FORMAT s. dimensiune, mărime. (Carte de ~ mare.)

FORMAT adj. pregătit. (E un om ~.)

FORMAT adj. pregătit. (E un om ~.)

FORMAT s. dimensiune, mărime. (Carte de ~ mare.)

FORMA vb. 1. v. fasona. 2. v. alcătui. 3. v. constitui. 4. a constitui, a fi, a însemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esențială a lucrării.) 5. a crea, a pregăti. (~ cadre de specialiști.) 6. v. educa.

FORMA vb. 1. a fasona, a modela, (înv. și pop.) a tipări. (A ~ un obiect.) 2. a alcătui, a compune, a constitui, (rar) a întocmi, (înv.) a informa, a săvîrși. (Elemente care ~ un ansamblu.) 3. a alcătui, a constitui, a crea, a desemna, a institui, a înființa, a numi, a organiza, a stabili, (înv.) a tocmi. (A ~ o comisie specială.) 4. a constitui, a fi, a însemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esențială a lucrării.) 5. a crea, a pregăti. (~ cadre de specialiști.) 6. a crește, a educa, (înv.) a pedepsi. (A ~ în spiritul patriotismului, j

FORMAT, -Ă adj. (< forma < fr. former, it., lat. formare): în sintagmele adjectiv format, adverb format, conjuncție formată, cuvânt format, interjecție formată, numeral format, parte de vorbire formată, pronume format, prepoziție formată, substantiv format și verb format (v.).

FORMÁT³, -Ă (< forma) adj. Maturizat, matur.

FORMÁT¹ (< forma) s. n. Acțiunea de a forma; formare. ◊ Mașină de format = mașină care execută îndesarea amestecului de formare în cutii de miez și alte dispozitive, în vederea obținerii miezurilor și formelor de turnătorie.

FORMÁT² (< fr.) s. n. Ansamblul dimensiunilor care caracterizează forma și mărimea unui corp plat. ◊ F. de hârtie = f. al produselor de hârtie dreptunghiulare standardizate, având laturile în raportul 1/2^1/2; formatul de bază are aria de 1 m². ◊ F. de imprimate = formatul unui produs finit (carte, broșură, revistă etc.), exprimat în funcție de numărul de pagini care rezultă dintr-o coală întreagă tipărită pe ambele fețe. ◊ F. de text = formatul textului cules, inclusiv clișeele și albitura, așezate în forma de pagină pentru a fi tipărit; dimensiunile f. de t. se exprimă în unități tipografice: cuadrați, cicero sau puncte tipografice. ♦ (INFORM.) Mod de prezentare a datelor sau instrucțiunilor unui program pe un suport de informație (f. extern) sau în memorie (f. intern).