2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ferchezuire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: ferchezui] 1-3 Ferchezuială (1-3).

FERCHEZUI, ferchezuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A da sau a căpăta un aspect îngrijit; a (se) îmbrăca cu grijă, elegant; a (se) găti, a (se) dichisi. – Cf. fercheș.

FERCHEZUI, ferchezuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A da sau a căpăta un aspect îngrijit; a (se) îmbrăca cu grijă, elegant; a (se) găti, a (se) dichisi. – Cf. fercheș.

ferchezui [At: PAMFILE, C. / Pzi: ~esc / E: nct] (Pfm) 1-2 vtr A (se) îmbrăca îngrijit (și elegant) Si: a (se) dichisi, a (se) găti. 3-4 vtr A da sau a căpăta un aspect îngrijit 5 vt (Fig; irn) A bate (pe cineva).

FERCHEZUI, ferchezuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A dichisi pe cineva, în special a-l bărbieri, pentru a-i da o înfățișare plăcută, îngrijită, elegantă. I-au ferchezuit frumos și i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și cușme nouă. CREANGĂ, A. 161. ◊ Refl. Se îmbrăcă tacticos în hainele cele mai bune, se ferchezui ca o păpușă. REBREANU, I. 60. 2. Fig. (Familiar, ironic) A bate (pe cineva), a-i trage (cuiva) o bătaie. Cum au vrut, l-au ferchezuit. STANCU, D. 84.

A FERCHEZUI ~iesc tranz. fam. 1) (mai ales bărbați) A găti, manifestând o grijă exagerată față de aspectul exterior. 2) fig. iron. A bate tare; a chelfăni. /Din fercheș

ferchezuì v. a găti, a dichisi: curățită și ferchezuită ca o mireasă ISP. i-au ferchezuit frumos CR. [Cf. ung. FELKENDÖZNI].

2) ferchezuĭésc v. tr. (ung. felkendözni, a sulemeni, și felékesitni, a împodobi, infl. de ferchezuĭesc 1. V. fercheș). Fam. Dichisesc, ghilosesc, spăl, peptăn, înfrumusețez: un tînăr ferchezuit. V. refl. Tînăru s’a ferchezuit. V. sclivisesc.

1) ferchezuĭésc v. tr. (ung. ferkezní, a ajunge la ceva, de ex., c’un priboĭ la un loc înfundat ca apoĭ să izbeștĭ cu cĭocanu. V. ferchezăŭ. Est. Iron. Ciomăgesc, îmblătesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ferchezui (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, 3 sg. ferchezuiește, imperf. 1 ferchezuiam; conj. prez. 1 sg. să ferchezuiesc, 3 să ferchezuiască

ferchezui (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, imperf. 3 sg. ferchezuia; conj. prez. 3 să ferchezuiască

ferchezui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, imperf. 3 sg. ferchezuia; conj. prez. 3 sg. și pl. ferchezuiască

ferchezui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, conj. ferchezuiască)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FERCHEZUIRE s. aranjare, dichiseală, dichisire, ferchezuială, gătire, spilcuială, spilcuire, (pop. și fam. depr.) scliviseală, sclivisire. (Ce-i ~ asta la tine?)

FERCHEZUI vb. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) găti, a (se) împodobi, a (se) spilcui, (pop. și fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop) a (se) drege, a (se) moța, (înv. și reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) cîștiga, (prin Transilv. și Maram.) a (se) pădăi, (prin Mold.) a (se) puțui, (prin Transilv. și Mold.) a (se) puțului, (Ban.) a (se) schili, (înv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) șucări. (Ce te-ai ~ așa?)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ferchezui, ferchezuiesc, vb. tranz., refl. – (reg.) A (se) găti, a (se) aranja, a (se) dichisi. – Et. nec. (MDA); cf. fercheș (DER, DEX); din magh. ferkendözni „a sulemeni” (Scriban, Șăineanu).

Intrare: ferchezuire
ferchezuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferchezuire
  • ferchezuirea
plural
  • ferchezuiri
  • ferchezuirile
genitiv-dativ singular
  • ferchezuiri
  • ferchezuirii
plural
  • ferchezuiri
  • ferchezuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: ferchezui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ferchezui
  • ferchezuire
  • ferchezuit
  • ferchezuitu‑
  • ferchezuind
  • ferchezuindu‑
singular plural
  • ferchezuiește
  • ferchezuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ferchezuiesc
(să)
  • ferchezuiesc
  • ferchezuiam
  • ferchezuii
  • ferchezuisem
a II-a (tu)
  • ferchezuiești
(să)
  • ferchezuiești
  • ferchezuiai
  • ferchezuiși
  • ferchezuiseși
a III-a (el, ea)
  • ferchezuiește
(să)
  • ferchezuiască
  • ferchezuia
  • ferchezui
  • ferchezuise
plural I (noi)
  • ferchezuim
(să)
  • ferchezuim
  • ferchezuiam
  • ferchezuirăm
  • ferchezuiserăm
  • ferchezuisem
a II-a (voi)
  • ferchezuiți
(să)
  • ferchezuiți
  • ferchezuiați
  • ferchezuirăți
  • ferchezuiserăți
  • ferchezuiseți
a III-a (ei, ele)
  • ferchezuiesc
(să)
  • ferchezuiască
  • ferchezuiau
  • ferchezui
  • ferchezuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ferchezuire, ferchezuirisubstantiv feminin

ferchezui, ferchezuiescverb

  • 1. popular familiar A da sau a căpăta un aspect îngrijit; a (se) îmbrăca cu grijă, elegant; a (se) găti, a (se) dichisi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote I-au ferchezuit frumos și i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și cușme nouă. CREANGĂ, A. 161. DLRLC
    • format_quote Se îmbrăcă tacticos în hainele cele mai bune, se ferchezui ca o păpușă. REBREANU, I. 60. DLRLC
  • 2. figurat familiar ironic A bate (pe cineva), a-i trage (cuiva) o bătaie. DLRLC
    • format_quote Cum au vrut, l-au ferchezuit. STANCU, D. 84. DLRLC
etimologie:
  • cf. fercheș DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.