FECULĂ, (2) fecule, s. f. 1. Amidon extras din turberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc., folosit în alimentație. 2. Sortiment de feculă (1). [Acc. și: feculă] – Din fr. fécule, lat. faecula.

feculă sf [At: DA / A și feculă / Pl: ~le / E: fr fécule, lat faecula] Amidon extras din cartofi, rădăcini de manioc etc. folosit în alimentație.

FECULĂ s. f. Amidon extras din turberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc., folosit în alimentație. [Acc. și: feculă] – Din fr. fécule, lat. faecula.

FECULĂ s. f. Amidon extras din tuberculele de cartofi, din rădăcinile de manioc etc.

FECULĂ s.f. Amidon extras din tuberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc. [< fr. fécule, cf. lat. faecula].

FECULĂ/FECULĂ s. f. amidon din tuberculii de cartofi, din rădăcinile de manioc etc. (< fr. fécule, lat. faecula)

FECULĂ f. Amidon extras din tuberculele unor plante și folosit în alimentație. /<fr. fécule, lat. fecula

feculă f. praf alb ce se scoate din amidon și din cartofi.

*féculă f., pl. e (lat. fáecula, dim. d. faex, faecis, drojdie. V. fecal). Amidonu din cartofĭ și din cereale.

feculă s. f., g.-d. art. feculei; (sorturi) pl. fecule

!feculă s. f., g.-d. art. feculei; (sorturi) pl. fecule

feculă/feculă s. f., g.-d. art. feculei/feculei