opțiuni
  • info

13 definiții pentru extatic

din care

Explicative DEX

EXTATIC, -Ă, extatici, -ce, adj. (Rar) Care este în extaz; care ține de extaz, caracteristic extazului; fermecat, încântat, extaziat. – Din fr. extatique.

EXTATIC, -Ă, extatici, -ce, adj. (Rar) Care este în extaz; care ține de extaz, caracteristic extazului; fermecat, încântat, extaziat. – Din fr. extatique.

extatic, ~ă [At: NEGULICI / V: (înv) est~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr extatique, cf ngr εκστατιχος] 1 a Care aparține extazului (1). 2 a Caracteristic extazului (1). 3 a Care vine din extaz (1). 4 a Care exprimă extaz (1). 5 a Care se referă la extaz (1). 6-7 smf, a (Persoană) cuprinsă de extaz (1). 8 av Cu (mult) entuziasm. 9-10 smf, a (Persoană) care are accese de extaz (2).

*EXTATIC adj. 1 Cauzat de extaz: transporturi ~e 2 Încîntat pînă la extaz, care produce un fel de extaz: admirația aproape ~ă de care îl umpleau operele marilor maeștri VLAH. [fr.].

EXTATIC, -Ă, extatici, -e, adj. Care este în extaz, supus extazului. Cu ochii întredeschiși, întrevedea cu extatică admirație pe Annie. C. PETRESCU, C. V. 176. ◊ (Adverbial) Eu îți priveam extatic Silueta. CAMIL PETRESCU, V. 26.

EXTATIC, -Ă adj. (Rar) În extaz; încîntat, fermecat. ♦ Cauzat de extaz. [< fr. extatique, cf. gr. ekstatikos].

EXTATIC, -Ă adj. referitor la extaz, cauzat de extaz; încântat. (< fr. extatique, gr. ekstatikos)

EXTATIC ~că (~ci, ~ce) rar 1) Care ține de extaz; propriu extazului. Stare ~că. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește extaz. Atitudine ~că. /<fr. extatique

extatic a. cauzat de extaz: transport extatic.

*extátic, -ă adj. (vgr. ekstatikós). Cauzat de extază: transport extatic.

estatic, ~ă smf, a, av vz extatic

Ortografice DOOM

extatic adj. m., pl. extatici; f. extatică, pl. extatice

extatic adj. m., pl. extatici; f. extatică, pl. extatice

extatic adj. m., pl. extatici; f. sg. extatică, pl. extatice

Intrare: extatic
extatic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • extatic
  • extaticul
  • extaticu‑
  • extatică
  • extatica
plural
  • extatici
  • extaticii
  • extatice
  • extaticele
genitiv-dativ singular
  • extatic
  • extaticului
  • extatice
  • extaticei
plural
  • extatici
  • extaticilor
  • extatice
  • extaticelor
vocativ singular — —
plural — —
estatic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

extatic, extaticăadjectiv

  • 1. rar Care este în extaz; care ține de extaz, caracteristic extazului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: extaziat fermecat încântat
    • format_quote Cu ochii întredeschiși, întrevedea cu extatică admirație pe Annie. C. PETRESCU, C. V. 176. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Eu îți priveam extatic Silueta. CAMIL PETRESCU, V. 26. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.