2 intrări
27 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (7)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ENUMERARE, enumerări, s. f. Acțiunea de a enumera și rezultatul ei; înșirare, enumerație. – V. enumera.
ENUMERARE, enumerări, s. f. Acțiunea de a enumera și rezultatul ei; înșirare, enumerație. – V. enumera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
enumerare sf [At: ROM. LIT. 1952/6 / V: (înv) ~măr~ / Pl: ~rări / E: enumera] 1 Numărare succesivă Si: enumerat1 (1), enumerație (1). 2 Numire pe rând a elementelor unui întreg Si: enumerat1 (2), enumerație (2), înșirare. 3 (Pcf) Numărare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENUMERARE, enumerări, s. f. Acțiunea de a enumera și rezultatul ei; înșirare. Enumerarea se face și aici sub formă de gradație, pornindu-se de la ființele cele mai apropiate: părinții, frații, surorile. L. ROM. 1953, nr. 3, 66. Enumerarea elementelor componente ale unei limbi nu constituie... definiția ei. ROSETTI, I. SL. 12.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENUMERARE s.f. Acțiunea de a enumera și rezultatul ei; înșirare, numărătoare; enumerație. [< enumera].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENUMERA, enumăr, vb. I. Tranz. A număra succesiv, unul câte unul, a numi rând pe rând elementele unui tot; a înșira. [Pz. ind. și: enumer] – Din fr. énumérer, lat. enumerare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
enumăra v vz enumera
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
enumărare sf vz enumerare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
enumera vt [At: ȘINCAI, HR. I, 7/9 / V: (înv) ~măra, numera / Pzi: enumăr / E: fr énumerer, lat enumerare] 1 A număra succesiv unul câte unul. 2 A numi pe rând elementele unui tot Si: înșira. 3 (Pcf) A număra.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENUMERA, enumer, vb. I. Tranz. A număra succesiv, unul câte unul, a numi rând pe rând elementele unui tot; a înșira. – Din fr. énumérer, lat. enumerare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
ENUMERA, enumăr, vb. I. Tranz. A număra unul cîte unul, a numi rînd pe rînd; a înșira. Între junii cărora le-a plăcut și le place a se ocupa de literatură trebuie să enumerăm și pe d. Vasile Păun. MACEDONSKI, O. IV 23.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENUMERA vb. I. tr. A număra unul cîte unul; a înșira. [P.i. enumăr, 3,6 enumeră, conj. enumere. / < fr. énumérer, it., lat. enumerare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENUMERA vb. tr. a număra unul câte unul; a înșira. (< fr. énumérer, lat. enumerare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ENUMERA enumăr tranz. A număra sau a expune pe rând; a înșira. /<fr. énumérer, lat. enumerare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
enumerà v. a număra unul câte unul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*enúmer, a -á v. tr. (lat. e-número, -áre). Număr unu cîte unu. Expun, spun pe rînd, înșir: enumeră-mĭ candidațiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*enumerațiúne f. (lat. enumerátio, -ónis). Acțiunea de a enumera. Ret. O figură pin care înșirĭ faptele. – Și -áție și -áre. V. retorică.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
enumerare s. f., g.-d. art. enumerării; pl. enumerări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
enumerare s. f., g.-d. art. enumerării; pl. enumerări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
enumerare s. f., g.-d. art. enumerării; pl. enumerări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
enumera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. enumăr, 2 sg. enumeri, 3 enumeră; conj. prez. 1 sg. să enumăr, 3 să enumere
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!enumera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. enumăr, 2 sg. enumeri, 3 enumeră; conj. prez. 3 să enumere; ger. enumerând
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
enumera vb., ind. prez. 1 sg. enumăr, 2 sg. enumeri, 3 sg. și pl. enumeră; conj. prez. 3 sg. și pl. enumere; ger. enumerând, part. enumerat
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
enumer, -eri 2.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ENUMERARE s. enumerație, înșirare, înșiruire. (A face ~ tuturor elementelor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ENUMERARE s. enumerație, înșirare, înșiruire. (A face ~ tuturor elementelor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ENUMERA vb. a înșira, a înșirui, (înv.) a număra. (A ~ toate avantajele metodei.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ENUMERA vb. a înșira, a înșirui, (înv.) a număra. (A ~ toate avantajele metodei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT33) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
enumerare, enumerărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a enumera și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: enumerație numărătoare înșirare înșiruire
- Enumerarea se face și aici sub formă de gradație, pornindu-se de la ființele cele mai apropiate: părinții, frații, surorile. L. ROM. 1953, nr. 3, 66. DLRLC
- Enumerarea elementelor componente ale unei limbi nu constituie... definiția ei. ROSETTI, I. SL. 12. DLRLC
-
etimologie:
- enumera DEX '09 DEX '98 DN
enumera, enumărverb
- 1. A număra succesiv, unul câte unul, a numi rând pe rând elementele unui tot. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Între junii cărora le-a plăcut și le place a se ocupa de literatură trebuie să enumerăm și pe d. Vasile Păun. MACEDONSKI, O. IV 23. DLRLC
-
etimologie:
- énumérer DEX '09 DEX '98 DN
- enumerare DEX '09 DEX '98 DN