|
DEX online Dicționare ale limbii române Peste 370.000 de definiții |
|
| efervescent adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | efervescent | efervescentul | efervescentă | efervescenta |
| plural | efervescenți | efervescenții | efervescente | efervescentele | |
| genitiv-dativ | singular | efervescent | efervescentului | efervescente | efervescentei |
| plural | efervescenți | efervescenților | efervescente | efervescentelor | |
| efervescență substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | efervescență | efervescența |
| plural | efervescențe | efervescențele | |
| genitiv-dativ | singular | efervescențe | efervescenței |
| plural | efervescențe | efervescențelor | |
EFERVESCÉNT, -Ă, efervescenți, -te, adj. (Despre lichide) Care dezvoltă cu putere gaze în cursul unei reacții chimice. ♦ Fig. Agitat, frământat; clocotitor. – Din fr. effervescent, lat. effervescens, -ntis.
Sursa: DEX '98 |
Trimisă de LauraGellner,
10 Jun 2004
|
Greșeală de tipar
efervescént adj. m., pl. efervescénți; f. sg. efervescéntă, pl. efervescénte
Sursa: Dicționar ortografic |
Trimisă de siveco,
10 Aug 2004
|
Greșeală de tipar
EFERVESCÉN//T ~tă (~ți, ~te) 1) (despre lichide) Care produce efervescență; producător de efervescență. 2) fig. Care se manifestă cu efervescență; plin de efervescență. Pasiune ~tă. /<fr. effervescent, lat. effervescens, ~ntis
Sursa: NODEX |
Trimisă de siveco,
21 Aug 2004
|
Greșeală de tipar
EFERVESCÉNT, -Ă adj. 1. (Despre lichide) Care dezvoltă gaze puternice în timpul unei reacții chimice. 2. (Fig.) Clocotitor. [Pl. -nți, -nte. / < fr. effervescent, cf. lat. effervescere – a clocoti].
Sursa: DN |
Trimisă de LauraGellner,
26 May 2006
|
Greșeală de tipar
EFERVESCÉNT, -Ă adj. 1. (despre lichide) care dezvoltă cu putere gaze în timpul unei reacții chimice. 2. (fig.) agitat, frământat, clocotitor. (< fr. effervescent, lat. effervescens)
Sursa: MDN |
Trimisă de raduborza,
15 Sep 2007
|
Greșeală de tipar
EFERVESCÉNȚĂ, efervescențe, s.f. Degajare rapidă și zgomotoasă a unui gaz într-o masă lichidă, datorită unei reacții chimice sau fizice. ♦ Fig. Agitație, frământare, fierbere. – Din fr. effervescence.
Sursa: DEX '98 |
Trimisă de RACAI,
21 Nov 2003
|
Greșeală de tipar
efervescénță s. f., g.-d. art. efervescénței; pl. efervescénțe
Sursa: Dicționar ortografic |
Trimisă de siveco,
10 Aug 2004
|
Greșeală de tipar
EFERVESCÉNȚ//Ă ~e f. 1) Degajare rapidă și zgomotoasă a unui gaz într-un lichid în procesul reacțiilor chimice sau fizice. 2) fig. Stare de neliniște. ~a maselor. 3) fig. Emoție vie, dar trecătoare. [G.-D. efervescenței] /<fr. effervescence
Sursa: NODEX |
Trimisă de siveco,
21 Aug 2004
|
Greșeală de tipar
EFERVESCÉNȚĂ s.f. Degajare puternică, vie de gaze într-un lichid în timpul unei reacții chimice. ♦ (Fig.) Fierbere, agitație. [Cf. fr. effervescence].
Sursa: DN |
Trimisă de LauraGellner,
26 May 2006
|
Greșeală de tipar
EFERVESCÉNȚĂ s. f. 1. degajare activă, puternică de gaz în masa unui lichid, în cursul unei reacții chimice. 2. (fig.) agitație, frământare, fierbere. (< fr. effervescence)
Sursa: MDN |
Trimisă de raduborza,
15 Sep 2007
|
Greșeală de tipar
|
Starea curentă: 375.091 de definiții, din care
469 învățate în ultima lună. Utilizator: Anonim | Conectare | Înregistrare Copyright (C) 2004-2010 DEX online (http://dexonline.ro). Copierea definițiilor este permisă sub licența GPL, cu condiția păstrării acestei note. |
Găzduire web: Elvsoft
|