2 intrări
23 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
eclipsat, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ați, ~e / E: eclipsa] 1 (D. un corp ceresc) Întunecat din cauza interpunerii unui alt astru între el și soare. 2 (Înv; d. un corp ceresc) Aflat în eclipsă (1). 3-4 (D. o persoană) Pus sau lăsat în umbră de către altcineva (în merite, strălucire etc.). 5 (Fig; fam) Dispărut. 6 (Fam; d. o persoană) Care a plecat brusc sau pe furiș. 7 (Fig; d. o persoană) Care s-a sustras pentru un timp din atenția publică. 8 (Fig; d. o persoană) Rămas în umbră.
ECLIPSAT, -Ă, eclipsați, -te, adj. (Despre corpuri cerești) Intrat în eclipsă. ♦ Fîg. (Despre oameni, acțiuni etc.) Pus în umbră, depășit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECLIPSA, eclipsez, vb. I. Tranz. 1. (La pers. 3; despre astre) A suferi fenomenul de eclipsă (1). 2. Fig. A pune, a lăsa în umbră, a întuneca, a umbri; a întrece, a depăși pe cineva (în merite, în strălucire). ♦ Refl. (Fam.) A se face nevăzut, a pleca pe furiș; a dispărea. – Din fr. éclipser.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
eclipsa [At: AMFILOHIE, G. F. 117r/4 / V: (înv) ~si, (îvr) ~isa / Pzi: ~sez, (îvr) eclips, 3 (îvr) ~să, Cj (îvr) să ~se / E: fr éclipser] 1 vt A întuneca total sau parțial un corp ceresc, interpunându-se în calea razelor lui de lumină sau între el și soare. 2-3 vir (Înv) A (se) afla în eclipsă (1). 4-5 vt (Fig) A pune, a lăsa în umbră, a întrece pe cineva (în merite, în strălucire) Si: a depăși, a întrece. 6 vr (Fam) A se face nevăzut. 7-8 vr (Fam) A pleca brusc sau pe furiș. 9 vr (Fam) A se sustrage (pentru un timp) atenției publice. 10 vr (Fig) A rămâne în umbră.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
eclipsi2 v vz eclipsa
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
eclisa v vz eclipsa
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECLIPSA, eclipsez, vb. I. Tranz. 1. (La pers. 3) A întuneca total sau parțial un corp ceresc, interpunându-se în calea razelor lui de lumină sau între el și soare. 2. Fig. A pune, a lăsa în umbră, a întuneca, a umbri; a întrece, a depăși pe cineva (în merite, în strălucire). ♦ Refl. (Fam.) A se face nevăzut, a pleca pe furiș; a dispărea. – Din fr. éclipser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de viorica_popa
- acțiuni
ECLIPSA, eclipsez, vb. I. Tranz. 1. (Astron.; numai la pers. 3) A întuneca total sau parțial un corp ceresc, interpunîndu-se fie în calea razelor lui de lumină, fie între acel corp și soare. Luna eclipsează soarele. 2. Fig. A pune, a lăsa în umbră, a întuneca, a umbri, a întrece, a depăși. ♦ Refl. A dispărea, a se ascunde, a rămîne în umbră. De mult s-a eclipsat slava ta. NEGRUZZI, S. II 48. ♦ Refl. (În glumă) A se face nevăzut, a pleca pe furiș, a dispărea fără urmă, a o șterge. – Prez. conj. pers. 3 sg, și: (neobișnuit) să eclipse (ALECSANDRI, P. II 253). – Variantă: (învechit) eclipsi (NEGRUZZI, S. III 168) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECLIPSI vb. IV v. eclipsa.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECLIPSA vb. I. tr. 1. A întuneca (parțial sau total) lumina unui astru. 2. (Fig.) A umbri, a lăsa în umbră. ♦ refl. A dispărea, a rămîne în umbră. [< fr. éclipser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECLIPSA vb. I. tr. 1. a întuneca lumina unui astru. 2. (fig.) a umbri, a lăsa în umbră. II. refl. (fam.) a dispărea, a rămâne în umbră. (< fr. éclipser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ECLIPSA ~ez tranz. 1) (aștri) A pune în eclipsă. 2) fig. A face să pălească (în fața altui lucru); a pune în umbră; a întuneca. 3) (persoane) A depăși prin merite sau prin valoare. [Sil. e-clip-sa] /<fr. éclipser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ECLIPSA mă ~ez intranz. fam. A se face nevăzut; a înceta să mai fie în câmpul vizual; a dispărea; a pieri. [Sil. e-clip-sa] /<fr. éclipser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
eclipsà v. 1. a întrerupe lumina unui astru; 2. fig. a întuneca, a covârși: a eclipsa pe rivalii săi; 3. a dispare: s’a eclipsat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*eclipséz v. tr. (d. eclipsă; fr. éclipser). Întunec. Fig. Întrec, las pe jos: gloria luĭ Cezar a eclipsat-o pe a luĭ Pompeĭ. V. refl. A dispărea fără să fiĭ observat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
eclipsa (a ~) (desp. e-clip-) vb., ind. prez. 1 sg. eclipsez, 3 eclipsează; conj. prez. 1 sg. să eclipsez, 3 să eclipseze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
eclipsa (a ~) (e-clip-) vb., ind. prez. 3 eclipsează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
eclipsa vb. (sil. -clip-), ind. prez. 1 sg. eclipsez, 3 sg. și pl. eclipsează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ECLIPSA vb. (fig.) a întuneca, a umbri. (I-a ~ pe toți cu verva sa.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ECLIPSA vb. v. depăși, dispărea, întrece, pieri.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*ECLIPSA vb. (fig.) a întuneca, a umbri. (I-a ~ pe toți cu verva sa.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
eclipsa vb. v. DEPĂȘI. DISPĂREA. ÎNTRECE. PIERI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
eclipsa, eclipsez v. r. a pleca pe furiș, a se face nevăzut
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: e-clip-sa
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
eclipsat, eclipsatăadjectiv
- 1. (Despre corpuri cerești) Intrat în eclipsă. DLRLC
- 1.1. (Despre oameni, acțiuni etc.) Pus în umbră. DLRLCsinonime: depășit
-
eclipsa, eclipsezverb
-
- Luna eclipsează soarele. DLRLC
-
- 2. A pune, a lăsa în umbră, a întuneca, a umbri; a întrece, a depăși pe cineva (în merite, în strălucire). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- De mult s-a eclipsat slava ta. NEGRUZZI, S. II 48. DLRLC
- 2.1. A se face nevăzut, a pleca pe furiș. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: dispărea
-
- comentariu Prezent conjunctiv persoana a 3-a sg, și: să eclipse. DLRLC
etimologie:
- éclipser DEX '09 DEX '98 DN