8 definiții pentru echipolență
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ECHIPOLENȚĂ s. f. (Rar) Egalitate de forțe, de puteri. ♦ (Log.) Echivalență. – Din fr. équipollence.
ECHIPOLENȚĂ s. f. (Rar) Egalitate de forțe, de puteri. ♦ (Log.) Echivalență. – Din fr. équipollence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
echipolență sf [At: COSTINESCU, 390 / V: equi~, (îvr) ~țiu sn / E: fr équipollence] 1 (Rar) Egalitate de forțe, de puteri. 2 (Log) Raport existent între două enunțuri care sunt adevărate sau false împreună Si: echivalență.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECHIPOLENȚĂ s.f. (Rar) Egalitate de forțe, de puteri. ♦ (Log.) Echivalență. [< fr. équipollence].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECHIPOLENȚĂ s. f. 1. egalitate de forțe, de puteri. 2. (log.) raport de egalitate între două propoziții sau concepte de aceeași extensie; echivalență. 3. (mat.) relație între vectori echipolenți. (< fr. équipollence, lat. aequipollentia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
echipolențiu sn vz echipolență
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
echipolență s. f., g.-d. art. echipolenței
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
echipolență s. f., g.-d. art. echipolenței
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
echipolență s. f., g.-d. art. echipolenței
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
echipolențăsubstantiv feminin
- 1. Egalitate de forțe, de puteri. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Echivalență. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: echivalență
- 1.2. Relație între vectori echipolenți. MDN '00
-
etimologie:
- équipollence DEX '09 DEX '98 DN