DEX online - Căutare: discriminare

discrimina verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) discrimina	discriminare	discriminat	discriminând	singular	plural
		(a) discrimina	discriminare	discriminat	discriminând	discriminează	discriminați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	discriminez	(să) discriminez	discriminam	discriminai	discriminasem
	a II-a (tu)	discriminezi	(să) discriminezi	discriminai	discriminași	discriminaseși
	a III-a (el, ea)	discriminează	(să) discrimineze	discrimina	discrimină	discriminase
plural	I (noi)	discriminăm	(să) discriminăm	discriminam	discriminarăm	discriminaserăm, discriminasem
	a II-a (voi)	discriminați	(să) discriminați	discriminați	discriminarăți	discriminaserăți, discriminaseți
	a III-a (ei, ele)	discriminează	(să) discrimineze	discriminau	discriminară	discriminaseră

discriminare substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	discriminare	discriminarea
nominativ-acuzativ	plural	discriminări	discriminările
genitiv-dativ	singular	discriminări	discriminării
genitiv-dativ	plural	discriminări	discriminărilor

Link către această paradigmă

DISCRIMINÁRE, discriminări, s.f. Acțiunea de a discrimina și rezultatul ei. 1. Deosebire, distingere efectuată între mai multe elemente. 2. Politică prin care un stat sau o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza unor considerente neîntemeiate. ♦ Discriminare rasială = segregație. – După fr. discrimination, lat. discriminatio, -onis.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner, 15 Jun 2004 | Greșeală de tipar

DISCRIMINÁRE s. 1. v. deosebire. 2. discriminare rasială v. segregație rasială.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar

discrimináre s. f., g.-d. art. discriminării; pl. discriminări
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar

DISCRIMINÁRE s.f. Separare, deosebire, discernere. ♢ Discriminare rasială = supunerea cetățenilor de o anumită rasă la tratamente deosebite, la persecuții; discriminație. [< discrimina].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 15 May 2006 | Greșeală de tipar

DISCRIMINÁRE s. f. 1. separare, deosebire, distincție netă între mai multe elemente. 2. diferențiere restrictivă de drepturi pentru o parte a populației unei țări, pentru o organizație sau pentru unele țări față de altele. (< discrimina)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar

DISCRIMINÁ, discriminez, vb. I. Tranz. (Rar) A separa, a face deosebire, a face distincție, a distinge. – Din lat., it. discriminare, fr. discriminer.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner, 15 Jun 2004 | Greșeală de tipar

DISCRIMINÁ vb. v. deosebi.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar

discriminá vb., ind. prez. 1 sg. discriminéz, 3 sg. și pl. discrimineáză
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar

A DISCRIMIN//Á ~éz tranz. (persoane) A lipsi de egalitate în drepturi; a limita în drepturi (în comparație cu ceilalți cetățeni). /<lat., it. discrimare, fr. discriminer
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar

DISCRIMINÁ vb. I. tr. A separa, a face deosebire, a distinge. [< lat. discriminare, cf. it. discriminare, fr. discriminer].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 15 May 2006 | Greșeală de tipar

DISCRIMINÁ vb. tr. a face o discriminare. (< fr. discriminer, lat., it. discriminare)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar