2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZNAȚIONALIZARE, deznaționalizări, s. f. Acțiunea de a se deznaționaliza și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. deznaționaliza.

DEZNAȚIONALIZARE, deznaționalizări, s. f. Acțiunea de a se deznaționaliza și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. deznaționaliza.

deznaționalizare sf [At: BARIȚIU, P. A. I, 621 / S și: (înv) desn~ / P: ~ți-o~ / Pl: ~zări / E: deznaționaliza] Pierdere a particularităților naționale.

DEZNAȚIONALIZARE s. f. Acțiunea de a (se) deznaționaliza și rezultatul ei; pierdere (prin oprimare) a particularităților naționale. – Pronunțat: -ți-o-.

DEZNAȚIONALIZARE s.f. Acțiunea de a (se) deznaționaliza și rezultatul ei; pierdere a specificului național. [< deznaționaliza].

DEZNAȚIONALIZARE s. f. acțiunea de a (se) deznaționaliza; politică prin care se urmărește ca un grup etnic să-și piardă caracterele naționale (tradiții, limbă etc.). (< deznaționaliza)

DEZNAȚIONALIZA, deznaționalizez, vb. I. Refl. (Despre grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale. ♦ Tranz. A face ca un grup etnic să-și piardă particularitățile naționale. [Pr.: -ți-o-] – După fr. dénationaliser.

DEZNAȚIONALIZA, deznaționalizez, vb. I. Refl. (Despre grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale. ♦ Tranz. A face ca un grup etnic să-și piardă particularitățile naționale. [Pr.: -ți-o-] – După fr. dénationaliser.

deznaționaliza vr [At: HASDEU, I. C. I, 39 / S și: (înv) desn~ / P: ~ți-o~ / Pzi: ~zez / E: dez- + naționaliza] (D. grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale.

DEZNAȚIONALIZA, deznaționalizez, vb. I. Refl. (Despre grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale în cursul unui proces istoric de conviețuire îndelungată cu altă populație sau în urma unei politici naționaliste duse de guverne reacționare. ♦ Tranz. A face ca o grupare etnică să-și piardă particularitățile naționale, printr-o politică naționalistă de oprimare. – Pronunțat: -ți-o-.

DEZNAȚIONALIZA vb. I. tr., refl. A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă (prin oprimare) naționalitatea, particularitățile naționale. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. dénationaliser].

DEZNAȚIONALIZA vb. refl., tr. a-și pierde, a face (un grup etnic) să-și piardă particularitățile naționale. (după fr. dénationaliser)

A DEZNAȚIONALIZA ~ez tranz. 1) A face să se deznaționalizeze. 2) (întreprinderi, instituții naționalizate) A înapoia vechilor stăpâni. [Sil. -ți-o-] /<fr. dénationaliser

A SE DEZNAȚIONALIZA mă ~ez intranz. A pierde particularitățile naționale. [Sil. -ți-o-] /<fr. dénationaliser

desnaționalizà v. a face să piarză naționalitatea, caracterul sau spiritul național.

* deznaționalizéz v. tr. Șterg naționalitatea, caracteru național. – Și desn-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deznaționalizare (desp. -ți-o-) s. f., g.-d. art. deznaționalizării; pl. deznaționalizări

deznaționalizare (-ți-o-) s. f., g.-d. art. deznaționalizării; pl. deznaționalizări

deznaționalizare s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. deznaționalizării; pl. deznaționalizări

deznaționaliza (a ~) (desp. -ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. deznaționalizez, 3 deznaționalizea; conj. prez. 1 sg. să deznaționalizez, 3 să deznaționalizeze

deznaționaliza (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 deznaționalizea

deznaționaliza vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. deznaționalizez, 3 sg. și pl. deznaționalizea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZNAȚIONALIZARE s. v. privatizare.

DEZNAȚIONALIZA vb. v. privatiza.

Intrare: deznaționalizare
deznaționalizare substantiv feminin
  • silabație: -ți-o- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deznaționalizare
  • deznaționalizarea
plural
  • deznaționalizări
  • deznaționalizările
genitiv-dativ singular
  • deznaționalizări
  • deznaționalizării
plural
  • deznaționalizări
  • deznaționalizărilor
vocativ singular
plural
desnaționalizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desnaționalizare
  • desnaționalizarea
plural
  • desnaționalizări
  • desnaționalizările
genitiv-dativ singular
  • desnaționalizări
  • desnaționalizării
plural
  • desnaționalizări
  • desnaționalizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: deznaționaliza
  • silabație: -ți-o- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deznaționaliza
  • deznaționalizare
  • deznaționalizat
  • deznaționalizatu‑
  • deznaționalizând
  • deznaționalizându‑
singular plural
  • deznaționalizea
  • deznaționalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deznaționalizez
(să)
  • deznaționalizez
  • deznaționalizam
  • deznaționalizai
  • deznaționalizasem
a II-a (tu)
  • deznaționalizezi
(să)
  • deznaționalizezi
  • deznaționalizai
  • deznaționalizași
  • deznaționalizaseși
a III-a (el, ea)
  • deznaționalizea
(să)
  • deznaționalizeze
  • deznaționaliza
  • deznaționaliză
  • deznaționalizase
plural I (noi)
  • deznaționalizăm
(să)
  • deznaționalizăm
  • deznaționalizam
  • deznaționalizarăm
  • deznaționalizaserăm
  • deznaționalizasem
a II-a (voi)
  • deznaționalizați
(să)
  • deznaționalizați
  • deznaționalizați
  • deznaționalizarăți
  • deznaționalizaserăți
  • deznaționalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • deznaționalizea
(să)
  • deznaționalizeze
  • deznaționalizau
  • deznaționaliza
  • deznaționalizaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desnaționaliza
  • desnaționalizare
  • desnaționalizat
  • desnaționalizatu‑
  • desnaționalizând
  • desnaționalizându‑
singular plural
  • desnaționalizea
  • desnaționalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desnaționalizez
(să)
  • desnaționalizez
  • desnaționalizam
  • desnaționalizai
  • desnaționalizasem
a II-a (tu)
  • desnaționalizezi
(să)
  • desnaționalizezi
  • desnaționalizai
  • desnaționalizași
  • desnaționalizaseși
a III-a (el, ea)
  • desnaționalizea
(să)
  • desnaționalizeze
  • desnaționaliza
  • desnaționaliză
  • desnaționalizase
plural I (noi)
  • desnaționalizăm
(să)
  • desnaționalizăm
  • desnaționalizam
  • desnaționalizarăm
  • desnaționalizaserăm
  • desnaționalizasem
a II-a (voi)
  • desnaționalizați
(să)
  • desnaționalizați
  • desnaționalizați
  • desnaționalizarăți
  • desnaționalizaserăți
  • desnaționalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • desnaționalizea
(să)
  • desnaționalizeze
  • desnaționalizau
  • desnaționaliza
  • desnaționalizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deznaționalizare, deznaționalizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a se deznaționaliza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi deznaționaliza DEX '09 DEX '98 DN

deznaționaliza, deznaționalizezverb

  • 1. (Despre grupuri etnice) A-și pierde particularitățile naționale. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. tranzitiv A face ca un grup etnic să-și piardă particularitățile naționale. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.