17 definiții pentru devlă

din care

Explicative DEX

DEVLĂ, devle, s. f. (Fam.) Țeasta capului; căpățână; p. ext. cap (considerat de obicei ca sediu al inteligenței). – Cf. bg., sb. debel.

devlă2 sf [At: BL II, 149 / Pl: ~le / E: rrm devel] (Arg) Dumnezeu al rromilor.

devlă1 sf [At: I. GOLESCU, ap. DLR ms / V: (îrg) debla, (reg) diblă / Pl: ~le / E: cf bg дебел, srb debel] 1 (Îrg) Cap de porc (sau de alt animal). 2 (Îrg; pex) Cap de porc împodobit cu flori și cu panglici, purtat pe o tavă de flăcăii care colindă în ajunul Anului Nou Si: (pop) vasilcă. 3 (Reg) Porc urât și slab. 4 (Înv; fam; irn) Cap de om. 5 (Fam; pex) Minte. 6 (Olt) Moarte.

DEVLĂ, devle, s. f. (Fam.) Țeasta capului; căpățână; p. ext. cap (considerat de obicei ca sediu al inteligenței). – Et. nec.

DEVLĂ, devle, s. f. (Familiar) Țeasta capului, căpățînă; p. ext. cap. Acest Pic de [la] Mirandole, care la o vîrstă așa de crudă a strîns în devla lui atîta învățătură... VLAHUȚĂ, la TDRG.

devlă (deblă) f. 1. căpățână de porc; 2. fam. căpățână, bostan: are cap, nu devlă. [Slav. DEBLO, butuc: la figurat].

dévlă f., pl. e (bg. dĕlva, chĭup. Cp. cu țeastă). Iron. Cap (maĭ ales de om prost).

debla sf vz devlă1

deblă sf vz devlă1

diblă2 sf vz devlă1

Ortografice DOOM

devlă (fam.) (desp. de-vlă) s. f., g.-d. art. devlei; pl. devle

devlă (fam.) (de-vlă) s. f., g.-d. art. devlei; pl. devle

devlă s. f. (sil. -vlă), g.-d. art. devlei; pl. devle

Etimologice

devlă (devle), s. f. – (Fam.) Cap, dovleac, tărtăcuță. Bg. dĕvla „carafă mare; bășică” (Scriban). Pare a fi dublet de la tîlv, s. n. „bășică sau tigvă cu care se scoate vinul din butoi” (după Cihac, acest ultim cuvînt ar fi legat de tigvă, ceea ce nu pare probabil). După Candrea, din sl. deblo „lemn”; după Graur 149 și Juilland 163, din țig. devla „Dumnezeu”; ipoteză greu de susținut.

Argou

devlă, devle s. f. cap, țeastă

Sinonime

DEVLĂ s. v. cap, căpățână, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă, țeastă.

devlă s. v. CAP. CĂPĂȚÎNĂ. CRANIU. CUTIE CRANIANĂ. HÎRCĂ. SCĂFÎRLIE. TIGVĂ. ȚEASTĂ.

Intrare: devlă
  • silabație: de-vlă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • devlă
  • devla
plural
  • devle
  • devlele
genitiv-dativ singular
  • devle
  • devlei
plural
  • devle
  • devlelor
vocativ singular
plural
deblă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
debla
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

devlă, devlesubstantiv feminin

  • 1. familiar Țeasta capului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Cap (considerat de obicei ca sediu al inteligenței). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cap
      • format_quote Acest Pic de [la] Mirandole, care la o vîrstă așa de crudă a strîns în devla lui atîta învățătură... VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.