2 intrări
28 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (7)
- relaționale (4)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
deplini v vz îndeplini
DEPLIN, -Ă, deplini, -e, adj., adv. 1. Adj. Întreg, complet2 (1); desăvârșit, perfect. 2. Adv. De tot, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. ♦ (Pop.) Așa cum trebuie, cum se cuvine. Face slujba deplin. – De4 + plin.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPLIN, -Ă, deplini, -e, adj., adv. 1. Adj. Întreg, complet2 (1); desăvârșit, perfect. 2. Adv. De tot, în întregime, pe de-a-ntregul, complet. ♦ (Pop.) Așa cum trebuie, cum se cuvine. Face slujba deplin. – De4 + plin.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNDEPLINI, îndeplinesc, vb. IV. Tranz. A săvârși, a face, a înfăptui, a realiza ceva; a duce la bun sfârșit. – În + deplin.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDEPLINI, îndeplinesc, vb. IV. Tranz. A săvârși, a face, a înfăptui, a realiza ceva; a duce la bun sfârșit. – În + deplin.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
deplin, ~ă [At: VARLAAM, C. 242 / V: dă~, ~ă, di~, ~ă a / Pl: ~i, ~e / E: de4 + plin] 1 av De tot. 2 av În întregime. 3 av (Pop) Așa cum trebuie (și cum se cuvine). 4 a Întreg. 5 a Desăvârșit. 6 av (Înv; îs) ~ împuternicit Plenipotențiar. 7 av (Înv; îe) Să fie (cuvântul, voia) deplin(ă) Să se împlinească. 8-9 a, av (Înv; d. durată de timp) Încheiat. 10 av (Înv) Tocmai.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
diplin, ~ă av, a vz deplin
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
diplini v vz deplini
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îndeplini vt [At: LB / Pzi: ~nesc / E: în- + deplin] 1 A realiza ceva. 2 (Înv) A avea misiune. 3 (Înv) A desăvârși. 4 (Înv) A completa. 5 (Înv) A înlocui pe cineva pentru un anumit interval de timp. 6 A duce la bun sfârșit o însărcinare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DEPLIN2, -Ă, deplini, -e, adj. Întreg, complet, desăvîrșit, perfect, neștirbit. Nu era stăpîn deplin pe piciorul stîng. DUMITRIU, N. 59. Nimic n-ar putea măsura mai bine dimensiunile misterioase ale lumii ca ascultarea atentă, în liniștea deplină a nopții, a marelui dialog dintre ape și pietre. BOGZA, C. O. 136. Luptătorii cauzelor drepte vor biruința deplină. CAMIL PETRESCU, T. III 324. Ea e stăpînă deplină pe veniturile ei. REBREANU, R. I 190. ♦ Ajuns la maturitate. Primăvara toate sînt proaspete, dar nu depline. DELAVRANCEA, A. 5.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNDEPLINI, îndeplinesc, vb. IV. Tranz. A săvîrși ceva, a înfăptui, a executa, a realiza, a duce la bun sfîrșit. Ai de îndeplinit o datorie. SADOVEANU, O. VII 66. Bună idee, dar cum s-o îndeplinești? POPESCU, B. II 76. Cade pe pămînt Ne-ndeplinind în viață grozavu-i jurămînt. ALECSANDRI, P. A. 147.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEPLIN1 ~ă (~i, ~e) 1) Care include toate elementele necesare; desăvârșit; total; complet; întreg. Putere ~ă. 2) fig. Care este cât se poate de mare; total. /de + plin
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ÎNDEPLINI ~esc tranz. (datorii, ordine, planuri, condiții etc.) A executa conform prevederilor; a aduce la rezultatul cerut; a efectua; a izbândi. Și-a ~it misiunea. [Sil. -de-pli-] /în + deplin
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deplin a. complet, întreg. [Lit. plin de tot]. ║ adv. cu totul, absolut: pe deplin mulțumit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndepliní v. V. împlinì.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
deplín, -ă adj. (de și plin). Complet, perfect, întreg: învățat deplin, fericire deplină, victorie deplină. Adv. În mod deplin: îs deplin (saŭ pe deplin) convins, fericit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndeplinésc v. tr. (d. deplin). Împlinesc, satisfac: această mașină îndeplinește toate toate condițiunile de a funcționa bine.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
deplin1 (desp. de-plin) adj. m., pl. deplini; f. deplină, pl. depline
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îndeplini (a ~) (desp. -de-pli-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndeplinesc, 3 sg. îndeplinește, imperf. 1 îndeplineam; conj. prez. 1 sg. să îndeplinesc, 3 să îndeplinească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
deplin (de-plin) adj. m., pl. deplini; f. deplină, pl. depline
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îndeplini (a ~) (-de-pli-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndeplinesc, imperf. 3 sg. îndeplinea; conj. prez. 3 să îndeplinească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
deplin adj. m. (sil. -plin), pl. deplini; f. sg. deplină, pl. depline
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îndeplini vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. si 3 pl. îndeplinesc, imperf. 3 sg. îndeplinea; conj. prez. 3 sg. și pl. îndeplinească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
deplin
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEPLIN adj. 1. v. împlinit. 2. v. total. 3. v. absolut. 4. complet, integral, întreg, total, (livr.) plenar, (înv.) cumplit. (Mulțumire, realizare ~.) 5. v. nemărginit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNDEPLINI vb. 1. v. executa. 2. v. ajunge. 3. a înfăptui, a realiza, (înv. și reg.) a sfârși, (înv.) a obârși. (Și-a ~ misiunea.) 4. v. desăvârși. 5. a asculta, a împlini, a satisface. (I-a ~ toate capriciile.) 6. a împlini, a realiza, a satisface, (înv.) a plini, (rar fig.) a sătura. (I-a ~ dorința.) 7. v. realiza. 8. a se împlini, a (se) înfăptui, a se realiza, (pop.) a se întâmpla, (înv. și reg.) a se plini. (Prorocirea lui s-a ~.) 9. v. respecta. 10. v. desfășura. 11. v. efectua. 12. a aplica, a executa. (A ~ o hotărâre judiciară.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEPLIN adj. 1. împlinit, încheiat, întreg. (Zece ani ~.) 2. complet, integral, întreg, tot, total. (Suma ~ de plată.) 3. absolut, adînc, complet, desăvîrșit, perfect, profund, total. (O liniște ~; întuneric ~.) 4. complet, integral, întreg, total, (livr.) plenar, (înv.) cumplit. (Mulțumire, realizare ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNDEPLINI vb. 1. a efectua, a executa, a face, a împlini, a înfăptui, a realiza, a săvîrși, (înv. și pop.) a plini. (Am ~ tot ce mi-ai dat.) 2. a(-și) ajunge, a (-și) atinge, a(-și) înfăptui, a(-și) realiza. (Și-a ~ scopul.) 3. a înfăptui, a realiza, (înv. și reg.) a sfîrși, (înv.) a obîrși. (Și-a ~ misiunea.) 4. a desăvîrși, a împlini, a înfăptui, a realiza. (Și-a ~ opera.) 5. a asculta, a împlini, a satisface. (I-a ~ toate capriciile.) 6. a împlini, a realiza, a satisface, (înv.) a plini, (rar fig.) a sătura. (I-a ~ dorința.) 7. a se adeveri, a se confirma, a se împlini, a se realiza. (Previziunile lui s-au ~.) 8. a se împlini, a se înfăptui, a se realiza, (pop.) a se întîmpla, (înv. și reg.) a se plini. (Prorocirea lui s-a ~.) 9. a onora, a respecta, a ține, (pop.) a păzi. (Și-a ~ învoiala.) 10. a depune, a desfășura, a duce, a efectua, a executa, a face, a întreprinde, a presta. (A ~ acolo o muncă utilă.) 11. a efectua, a executa, a face, a presta, a-și satisface. (Își ~ serviciul militar.) 12. a aplica, a executa. (A ~ o hotărîre judiciară.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DER MOHR HAT SEINE ARBEIT GETAN; DER MOHR KANN GEHEN (germ.) maurul și-a îndeplinit misiunea; maurul poate să plece – Schiller, „Fiesco”, act. III, scena 4. Astăzi, formulă glumeață, de retragere, atunci când simți că nu mai este nevoie de prezența sau de serviciile tale.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: de-plin
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: în-de-pli-ni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
deplin, deplinăadjectiv
-
- Nu era stăpîn deplin pe piciorul stîng. DUMITRIU, N. 59. DLRLC
- Nimic n-ar putea măsura mai bine dimensiunile misterioase ale lumii ca ascultarea atentă, în liniștea deplină a nopții, a marelui dialog dintre ape și pietre. BOGZA, C. O. 136. DLRLC
- Luptătorii cauzelor drepte vor biruința deplină. CAMIL PETRESCU, T. III 324. DLRLC
- Ea e stăpînă deplină pe veniturile ei. REBREANU, R. I 190. DLRLC
- 1.1. Ajuns la maturitate. DLRLC
- Primăvara toate sînt proaspete, dar nu depline. DELAVRANCEA, A. 5. DLRLC
-
-
etimologie:
- De + plin DEX '09 DEX '98
îndeplini, îndeplinescverb
- 1. A realiza ceva; a duce la bun sfârșit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ai de îndeplinit o datorie. SADOVEANU, O. VII 66. DLRLC
- Bună idee, dar cum s-o îndeplinești? POPESCU, B. II 76. DLRLC
- Cade pe pămînt Ne-ndeplinind în viață grozavu-i jurămînt. ALECSANDRI, P. A. 147. DLRLC
-
etimologie:
- În + deplin DEX '98 DEX '09