2 intrări
21 de definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEFRIȘARE, defrișări, s. f. Acțiunea de a defrișa și rezultatul ei. – V. defrișa.
DEFRIȘARE, defrișări, s. f. Acțiunea de a defrișa și rezultatul ei. – V. defrișa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
defrișare sf [At: I. IONESCU, M. 350 / Pl: ~șări / E: defrișa] 1 Înlăturare a pădurilor, prin tăiere sau ardere, spre a elibera terenul pentru agricultură, construcții etc. Si: defrișat1 (1). 2 Curățare a unui teren de arbori sau resturi lemnoase Si: defrișat1 (2), despădurire, (reg) lăzuire. 3 (Pex) Desțelenire. 4 (Rar) Exploatare a lemnului Si: defrișat1 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFRIȘARE, defrișări, s. f. Acțiunea de a defrișa. Defrișarea locului și facerea drumurilor. BART, E. 281.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFRIȘARE s.f. Acțiunea de a defrișa și rezultatul ei; defrișat. [< defrișa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFRIȘA, defrișez, vb. I. Tranz. A înlătura (prin tăiere sau prin ardere) arborii și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură, pășunat, construcții etc. sau pentru a-l împăduri din nou; a despăduri. – Din fr. défricher.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFRIȘA, defrișez, vb. I. Tranz. A înlătura (prin tăiere sau prin ardere) arborii și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură, pășunat, construcții etc. sau pentru a-l împăduri din nou; a despăduri. – Din fr. défricher.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
defrișa vt [At: I. IONESCU, M. 43 / Pzi: ~șez / E: fr défricher] 1 (C.i. păduri) A înlătura prin tăiere sau ardere, spre a elibera terenul și a-l face propriu pentru agricultură, construcții etc. 2 (C.i. terenuri) A curăța de arbori sau resturi lemnoase Si: a despăduri, (reg) a lăzui. 3 (Pex) A desțeleni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFRIȘA, defrișez, vb. I. Tranz. A face propriu pentru agricultură, pentru pășunat sau pentru construcții un loc necultivat, prin tăierea și înlăturarea arborilor și a celorlalte plante lemnoase. V. lăzui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFRIȘA vb. I. tr. A tăia și a înlătura arborii dintr-o pădure spre a obține un teren propriu pentru agricultură, pentru pășunat etc. [< fr. défricher].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFRIȘA vb. tr. 1. a înlătura prin tăiere arborii dintr-o anumită porțiune de pădure; a despăduri. 2. (fig.) a descurca, a lămuri, a limpezi (o problemă); a aborda punctele esențiale, fără a trata fondul. (< fr. défricher)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DEFRIȘA ~ez tranz. (terenuri) A lipsi de arbori și arbuști prin tăiere sau prin ardere, spre a face bun pentru agricultură, construcții sau pentru reîmpădurire; a despăduri. /<fr. défricher
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*defrișéz v. tr. (fr. défricher, d. friche, țelină, teren necultivat). Barb. Desțelenesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
defrișare (desp. de-fri-) s. f., g.-d. art. defrișării; pl. defrișări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
defrișare (de-fri-) s. f., g.-d. art. defrișării; pl. defrișări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
defrișare s. f. (sil. -fri-), g.-d. art. defrișării; pl. defrișări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
defrișa (a ~) (desp. de-fri-) vb., ind. prez. 1 sg. defrișez, 3 defrișează, 1 pl. defrișăm; conj. prez. 1 sg. să defrișez, 3 să defrișeze; ger. defrișând
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
defrișa (a ~) (de-fri-) vb., ind. prez. 3 defrișează, 1 pl. defrișăm; conj. prez. 3 să defrișeze; ger. defrișând
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
defrișa vb. (sil. -fri-), ind. prez. 1 sg. defrișez, 3 sg. și pl. defrișează, 1 pl. defrișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. defrișeze; ger. defrișând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEFRIȘARE s. (SILV.) defrișat, despădurire, (prin sudul Transilv.) săciuit. (~ a unui teren împădurit.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEFRIȘARE s. defrișat, despădurire, (prin sudul Transilv.) săciuit. (~ a unui teren împădurit.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEFRIȘA vb. (SILV.) a despăduri, (reg.) a târși, (Transilv. și Bucov.) a lăzui, (înv.) a cura. (A ~ un teren împădurit.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEFRIȘA vb. a despăduri, (reg.) a tîrși, (Transilv. și Bucov.) a lăzui, (înv.) a cura. (A ~ un teren împădurit.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: de-fri-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: de-fri-șa
verb (VT202) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
defrișare, defrișărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a defrișa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: defrișat despădurire săciuit
- Defrișarea locului și facerea drumurilor. BART, E. 281. DLRLC
-
etimologie:
- defrișa DEX '09 DEX '98 DN
defrișa, defrișezverb
etimologie:
- défricher DEX '09 DEX '98 DN