2 intrări
31 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (8)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECOLORARE, decolorări, s. f. 1. Faptul de a (se) decolora; pierderea culorii intense. 2. Operație care are ca scop îndepărtarea unei substanțe colorante sau colorate cu ajutorul decoloranților. – V. decolora.
decolorare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: desc~ / Pl: ~rări / E: decolora] 1 Ștergere a culorii datorită spălării, soarelui etc. Si: decolorat1 (1), decolorație (1). 2 (Fig) Pierdere a importanței, relevanței. 3 Operație prin care se înlătură coloranții de pe un obiect cu ajutorul substanțelor decolorante, în vederea purificării, albirii, revopsirii, imprimării etc. Si: decolorat1 (2), decolorație (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLORARE, decolorări, s. f. 1. Faptul de a (se) decolora; pierderea culorii (vii). 2. Operație care are ca scop îndepărtarea unei substanțe colorante sau colorate cu ajutorul decoloranților, în vederea purificării, albirii, vopsirii și imprimării a diferite produse. – V. decolora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
DECOLORARE, decolorări, s. f. Faptul de a (se) decolora, pierderea culorii (vii); fig. ofilire, pălire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLORARE s.f. Acțiunea de a (se) decolora și rezultatul ei. [< decolora].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLORA, decolorez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă culoarea în urma expunerii la soare, la spălat etc. ♦ A căpăta sau a face să capete o culoare mai ștearsă, mai deschisă; fig. a deveni sau a face să devină insignifiant; a păli. 2. Tranz. A înlătura total sau parțial culoarea de pe o țesătură, de pe un tablou etc. – Din fr. décolorer, lat. decolorare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
decolora [At: I. GOLESCU, C. / V: desc~ / Pzi: ~rez / E: fr décolorer] 1-2 vtr (D. țesături) (A deveni sau) a face să devină lipsit de culoare, datorită spălării, soarelui etc. 3-4 vtr (Fig) (A deveni sau) a face să devină șters, insignifiant. 5-6 vt A înlătura (total sau) parțial culoarea de pe o țesătură, un tablou, păr etc. folosind decoloranți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
descolorare sf vz decolorare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
discolorare sf vz decolorare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLORA, decolorez, vb. I. 1. Refl. (Despre țesături) A-și pierde culoarea, a ieși (6) (de soare, la spălat etc.) ♦ A căpăta o culoare ștearsă, mai deschisă; fig. (despre abstracte) a se șterge, a păli. 2. Tranz. A înlătura total sau parțial culoarea de pe o țesătură, un tablou etc. – Din fr. décolorer, lat. decolorare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
DECOLORA, decolorez, vb. I. Refl. (Despre obiecte colorate, mai ales despre țesături) A-și pierde culoarea (prin spălare repetată, prin expunere la soare etc.). O floare pe un covor se decolorează. ANGHEL, PR. 3. ♦ A căpăta o culoare mai ștearsă, mai deschisă, mai puțin vie. (Fig.) Pe urmă, noaptea din geam s-a făcut viorie, verde, s-a decolorat cristalin ca bobul de rouă. C. PETRESCU, R. DR. 49. Imaginile se decolorară și muriră. IBRĂILEANU, A. 192. În rama ferestrelor cerul se decolora peste arborii mari și o singură stea mai lucea strălucitoare, departe peste acoperișuri, în afundul nemărginirii. ANGHEL, PR. 7. ◊ Tranz. Energie contagioasă, care îi încorda trăsăturile obrazului, îi decolora buzele. C. PETRESCU, C. V. 207. ♦ Tranz. A înlătura, total sau parțial, prin diferite procedee, culoarea de pe o țesătură, un tablou etc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLORA vb. I. 1. refl. A-și pierde culoarea; a căpăta o culoare mai ștearsă, mai deschisă. 2. tr. A înlătura, a șterge culoarea de pe o țesătură, de pe un tabou etc. [Cf. fr. décolorer, lat. decolorare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLORA vb. I. refl. a-și pierde culoarea; a căpăta o culoare mai ștearsă, mai deschisă. II. tr. a înlătura, a șterge culoarea (de pe o țesătură, un tablou etc.). (< fr. décolorer, lat. decolorare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE DECOLORA pers. 3 se ~ează intranz. 1) (despre obiecte colorate) A-și pierde culoarea inițială (sub acțiunea unor factori nefavorabili); a se spălăci; a se șterge. 2) (despre culori) A deveni mai puțin intens. /<fr. décolorer, lat. decolorare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A DECOLORA ~ez tranz. A face să se decoloreze. /<fr. décolorer, lat. decolorare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decolorà v. a șterge sau a scoate coloarea.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*decolorațiúne f. (lat. decoloratio, -ónis). Descolorațiune, scoaterea coloriĭ. – Și desc-, disc- și -ație orĭ -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*decoloréz v. tr. (lat. de-colóro, -coloráre; fr. décolorer). Scot coloarea, spălăcesc: spălătura saŭ soarele decolorează stofele. – Și desc- și disc-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decolorare s. f., g.-d. art. decolorării; pl. decolorări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
decolorare s. f., g.-d. art. decolorării; pl. decolorări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decolorare s. f. → colorare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decolora (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. decolorez, 3 decolorează; conj. prez. 1 sg. să decolorez, 3 să decoloreze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
decolora (a ~) vb., ind. prez. 3 decolorează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decolora vb., ind. prez. 1 sg. decolorez, 3 sg. și pl. decolorează; conj. prez. 3 sg. și pl. decoloreze; ger. decolorând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decolora
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
decolorez.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DECOLORARE s. ieșire, spălăcire. (~ unui material textil.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DECOLORARE s. ieșire, spălăcire. (~ unui material textil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLORA vb. a ieși, a se spălăci, (reg.) a se serbezi, a se spălătoci. (Țesătura s-a ~ la spălat.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DECOLORA vb. a ieși, a se spălăci, (reg.) a se serbezi, a se spălătoci. (Țesătura s-a ~ la spălat.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A (se) decolora ≠ a (se) colora
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
decolorare, decolorărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) decolora; pierderea culorii intense. DEX '09 DLRLC DN
- 2. Operație care are ca scop îndepărtarea unei substanțe colorante sau colorate cu ajutorul decoloranților. DEX '09
etimologie:
- decolora DEX '09 DEX '98 DN
decolora, decolorezverb
- 1. A-și pierde sau a face să-și piardă culoarea în urma expunerii la soare, la spălat etc. DEX '09 DLRLC DNantonime: colora
- O floare pe un covor se decolorează. ANGHEL, PR. 3. DLRLC
- 1.1. A căpăta sau a face să capete o culoare mai ștearsă, mai deschisă. DEX '09 DLRLC
- Pe urmă, noaptea din geam s-a făcut viorie, verde, s-a decolorat cristalin ca bobul de rouă. C. PETRESCU, R. DR. 49. DLRLC
- Imaginile se decolorară și muriră. IBRĂILEANU, A. 192. DLRLC
- În rama ferestrelor cerul se decolora peste arborii mari și o singură stea mai lucea strălucitoare, departe peste acoperișuri, în afundul nemărginirii. ANGHEL, PR. 7. DLRLC
- Energie contagioasă, care îi încorda trăsăturile obrazului, îi decolora buzele. C. PETRESCU, C. V. 207. DLRLC
- 1.1.1. A deveni sau a face să devină insignifiant. DEX '09sinonime: păli
-
-
- 2. A înlătura total sau parțial culoarea de pe o țesătură, de pe un tablou etc. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- décolorer DEX '09 DEX '98 DN
- decolorare DEX '09 DEX '98 DN