2 intrări
17 definiții
din care- explicative (10)
- morfologice (5)
- relaționale (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECOLORANT, -Ă, decoloranți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care decolorează (2). 2. S. m. Material, substanță sau agent fizic care are proprietatea de a decolora (2). – Din fr. décolorant.
DECOLORANT, -Ă, decoloranți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care decolorează (2). 2. S. m. Material, substanță sau agent fizic care are proprietatea de a decolora (2). – Din fr. décolorant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decolorant sm, a [At: MARIN, PR. I, 21/17 / Pl: ~nți, ~e / E: fr décolorant] 1-4 (Substanță) care înlătură (total sau) parțial culoarea de pe o țesătură, un tablou, păr etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLORANT, -Ă, decoloranți, -te, adj. Care decolorează, care face să dispară culoarea. Substanță decolorantă. ♦ (Substantivat, m.) Substanță sau agent fizic care are proprietatea de a decolora, de a îndepărta culoarea unui obiect. Clorul e un decolorant.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLORANT, -Ă adj., s.m. (Substanță, agent fizic) care decolorează. [Cf. fr. décolorant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLORANT, -Ă adj., s. m. (substanță, agent fizic) care decolorează. (< fr. décolorant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DECOLORANT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe, agenți fizici etc.) Care decolorează; cu proprietatea de a decolora. /<fr. décolorant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
decolorant a. care produce decolorațiunea: acidul sulfuros și clorul sunt decolorante.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*decoloránt,-ă adj. și s. (fr. décolorant). Care descolerează: cloru e decolorant. – Și desc- și disc-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
descolorant, ~ă smf, a vz decolorant modificată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
discolorant, ~ă a vz decolorant
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decolorant1 adj. m., pl. decoloranți; f. decolorantă, pl. decolorante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
decolorant2 s. m., pl. decoloranți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
decolorant2 s. m., pl. decoloranți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decolorant1 adj. m., pl. decoloranți; f. decolorantă, pl. decolorante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decolorant adj., s. m. → colorant
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Decolorant ≠ colorant
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
DECOLORÁNT, -Ă (< fr.) adj., s. m. 1. Adj. Care decolorează (1). 2. S. m. Material sau substanță care are proprietatea de a decolora (1) și care acționează fie prin adsorbție (ex. pământurile decolorante, cărbunele activ etc.) fie prin oxidare (ex. hipocloriții, apa oxigenată etc.), fie prin reducere (ex. dioxidul de sulf, hidrosulfitul de sodiu etc.).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
decolorant, decolorantăadjectiv
- antonime: colorant
- Substanță decolorantă. DLRLC
-
etimologie:
- décolorant DEX '09 DEX '98 DN
decolorant, decoloranțisubstantiv masculin
- 1. Material, substanță sau agent fizic care are proprietatea de a decolora. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Clorul e un decolorant. DLRLC
-
etimologie:
- décolorant DEX '09 DEX '98 DN