8 definiții pentru decolmata
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DECOLMATA, decolmatez, vb. I. Tranz. A curăța canale, bazine etc. de materialul aluvionar depus de apele curgătoare. – Din fr. décolmater.
DECOLMATA, decolmatez, vb. I. Tranz. A curăța canale, bazine etc. de materialul aluvionar depus de apele curgătoare. – Din fr. décolmater.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
decolmata vt [At: DN3 / Pzi: ~tez / E: fr décolmater] A curăța canale, bazine etc. de materialul aluvionar depus de apele curgătoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLMATA vb. I. tr. (Tehn.) A deznisipa. [< fr. decolmater].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DECOLMATA vb. tr. a îndepărta materialul aluvionar depus pe fundul unui curs de apă, canal sau bazin. (< fr. décolmater)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DECOLMATA ~ez tranz. (canale, bazine etc.) A curăța de materialul aluvionar depus de apele curgătoare. /<fr. décolmater
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
decolmata (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. decolmatez, 3 decolmatează; conj. prez. 1 sg. să decolmatez, 3 să decolmateze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*decolmata (a ~) vb., ind. prez. 3 decolmatează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
decolmata vb., ind. prez.1 sg. decolmatez, 3 sg. și pl. decolmatează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
decolmata, decolmatezverb
- 1. A curăța canale, bazine etc. de materialul aluvionar depus de apele curgătoare. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: denisipa
etimologie:
- décolmater DEX '09 DEX '98 DN