O definiție pentru croznie
Etimologice
croznie (-ii), s. f. – 1. Cîrlig folosit de hamali. – 2. Sarcină de lemne, constituită de cantitatea pe care o poate căra în spinare un om. – 3. Povară, sarcină, legătură, balot. – Var. croznă, crosnă, croșnă, crojnă. Bg., sb., rut. krošnja „coș” (Cihac, II, 85; DAR); cf. ceh. krozno „cîrlig de hamal”; încrozn(i)a, vb. (a căra o povară în spate); descrozn(i)a, vb. (a descărca, a da jos o povară).
Intrare: croznie
croznie substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||