9 definiții pentru coroborant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COROBORANT, -Ă, coroboranți, -te, adj. Care coroborează, întărește. – Din fr. corroborant.
COROBORANT, -Ă, coroboranți, -te, adj. Care coroborează, întărește. – Din fr. corroborant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
coroborant, ~ă [At: TDRG / Pl: ~anți, ~e / E: fr corroborant] (Rar) 1 a Care coroborează. 2-3 a Care (se) sprijină (unul pe altul). 4 a Care întărește. 5 sn (Nob) Mijloc de întărire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COROBORANT, -Ă adj. Care coroborează, întărește. [Cf. fr. corroborant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COROBORANT, -Ă adj. care coroborează. (< fr. corroborant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COROBORANT ~tă (~ți, ~te) livr. Care coroborează ceva. /<fr. corroborant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*coroboránt, -ă adj. (fr. corroborant). Care coroborează: remediŭ coroborant, probă coroborantă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
coroborant adj. m., pl. coroboranți; f. coroborantă, pl. coroborante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
coroborant adj. m., pl. coroboranți; f. coroborantă, pl. coroborante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coroborant adj. m., pl. coroboranți; f. sg. coroborantă, pl. coroborante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
coroborant, coroborantăadjectiv
- 1. Care coroborează, întărește. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- corroborant DEX '09 DEX '98 DN