opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORDAT2, -Ă, cordați, -te, adj. În formă de inimă; cordiform. – Din fr. cordé.

CORDAT1, cordate, s. n. (La pl.) Încrengătură de animale cu corpul susținut de o coardă dorsală sau de coloana vertebrală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – De la coardă (după fr. cordé).

cordat2, ~ă a [At: DET. Pl: LEM. 9, ap. DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: fr corde] În formă de inimă.

cordat1 sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: coardă după fr cordées] 1 (Lpl) Încrengătură de animale cu corpul susținut de o coadă dorsală sau de coloana vertebrală. 2 (Lsg) Animal din cordat1 (1). corectat(ă)

CORDAT2, cordate, s. n. (La pl.) Încrengătură de animale cu corpul susținut de o coardă dorsală sau de coloana vertebrală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – De la coardă (după fr. cordés).

CORDAT1, -Ă, cordați, -te, adj. În formă de inimă; cordiform. – Din fr. cordé.

CORDAT, -Ă adj. În formă de inimă; cordiform. [Cf. fr. cordé, lat. cor – inimă].

CORDAT, -Ă adj. în formă de inimă; cordiform. (< fr. cordé, lat. cordatus)

CORDATE s.n.pl. (Zool.) Încrengătură de animale, cuprinzînd peștii, amfibienii, reptilele, păsările și mamiferele, care se caracterizează prin prezența unui schelet axial; (la sg.) animal din această încrengătură. [Sg. cordat. / < germ. Kordaites, cf. fr. cordés].

CORDATE s. f. pl. încrengătură de animale celomate cu coardă dorsală, schelet axial și sistem nervos tubular, așezat dorsal. (după fr. cordés)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cordat2 s. n., (mai frecv.) pl. cordate

cordat1 adj. m., pl. cordați; f. cordată, pl. cordate

cordat2 s. n., pl. cordate

cordat1 adj. m., pl. cordați; f. cordată, pl. cordate

cordat adj. m., pl. cordați; f. sg. cordată, pl. cordate

cordat s. n., pl. cordate

Intrare: cordat (adj.)
cordat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cordat
  • cordatul
  • cordatu‑
  • cordată
  • cordata
plural
  • cordați
  • cordații
  • cordate
  • cordatele
genitiv-dativ singular
  • cordat
  • cordatului
  • cordate
  • cordatei
plural
  • cordați
  • cordaților
  • cordate
  • cordatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: cordat (s.n.)
cordat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cordat
  • cordatul
  • cordatu‑
plural
  • cordate
  • cordatele
genitiv-dativ singular
  • cordat
  • cordatului
plural
  • cordate
  • cordatelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cordat, cordatăadjectiv

  • 1. În formă de inimă. MDA2 DEX '09 DN
    sinonime: cordiform
etimologie:

cordat, cordatesubstantiv neutru

  • 1. (la) plural Încrengătură de animale cu corpul susținut de o coardă dorsală sau de coloana vertebrală. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. (la) singular Animal din această încrengătură. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • de la coardă (după limba franceză cordé). MDA2 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.