DEX online - Căutare: conjectură

conjectura verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) conjectura	conjecturare	conjecturat	conjecturând	singular	plural
		(a) conjectura	conjecturare	conjecturat	conjecturând	conjecturează	conjecturați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	conjecturez	(să) conjecturez	conjecturam	conjecturai	conjecturasem
	a II-a (tu)	conjecturezi	(să) conjecturezi	conjecturai	conjecturași	conjecturaseși
	a III-a (el, ea)	conjecturează	(să) conjectureze	conjectura	conjectură	conjecturase
plural	I (noi)	conjecturăm	(să) conjecturăm	conjecturam	conjecturarăm	conjecturaserăm, conjecturasem
	a II-a (voi)	conjecturați	(să) conjecturați	conjecturați	conjecturarăți	conjecturaserăți, conjecturaseți
	a III-a (ei, ele)	conjecturează	(să) conjectureze	conjecturau	conjecturară	conjecturaseră

conjectură substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	conjectură	conjectura
nominativ-acuzativ	plural	conjecturi	conjecturile
genitiv-dativ	singular	conjecturi	conjecturii
genitiv-dativ	plural	conjecturi	conjecturilor

Link către această paradigmă

CONJECTÚRĂ, conjecturi, s.f. Părere bazată pe ipoteze sau pe presupuneri; prezumție, supoziție. – Din fr. conjecture, lat. conjectura.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de Joseph, 23 May 2004 | Greșeală de tipar

CONJECTÚRĂ s. v. ipoteză, presupunere, prezumție, supoziție.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar

conjectúră (supoziție, ipoteză) s. f., g.-d. art. conjectúrii; pl. conjectúri
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar

CONJECTÚR//Ă ~i f. livr. 1) Opinie fondată numai pe aparențe; prezumție. 2) rar Restabilire ipotetică a unui text neciteț. /<fr. conjecture, lat. conjectura
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar

CONJECTÚRĂ s.f. Prezumție, supoziție, părere întemeiată pe presupuneri, pe probabilități, pe aparențe. [< fr. conjecture].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 7 Apr 2006 | Greșeală de tipar

CONJECTÚRĂ s. f. simplă supoziție, care nu a primit încă nici o confirmare; ipoteză, presupunere. (< fr. conjecture, lat. coniectura)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar

CONJECTURÁ, conjecturez, vb. I. Tranz. A judeca după aparențe, a face o conjectură. – Din fr. conjecturer.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de Joseph, 23 May 2004 | Greșeală de tipar

conjecturá vb., ind. prez. 1 sg. conjecturéz, 3 sg. și pl. conjectureáză
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar

CONJECTURÁ vb. I. tr. A judeca după aparență, a face o conjectură. / < fr. conjecturer].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 7 Apr 2006 | Greșeală de tipar

CONJECTURÁ vb. tr. a judeca după aparență, prin conjectură. (< fr. conjecturer)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar