DEX online - Căutare: complicat

complica verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) complica	complicare	complicat	complicând	singular	plural
		(a) complica	complicare	complicat	complicând	complică	complicați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	complic	(să) complic	complicam	complicai	complicasem
	a II-a (tu)	complici	(să) complici	complicai	complicași	complicaseși
	a III-a (el, ea)	complică	(să) complice	complica	complică	complicase
plural	I (noi)	complicăm	(să) complicăm	complicam	complicarăm	complicaserăm, complicasem
	a II-a (voi)	complicați	(să) complicați	complicați	complicarăți	complicaserăți, complicaseți
	a III-a (ei, ele)	complică	(să) complice	complicau	complicară	complicaseră

complicat adjectiv		masculin		feminin
complicat adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	complicat	complicatul	complicată	complicata
nominativ-acuzativ	plural	complicați	complicații	complicate	complicatele
genitiv-dativ	singular	complicat	complicatului	complicate	complicatei
genitiv-dativ	plural	complicați	complicaților	complicate	complicatelor

Link către această paradigmă

COMPLICÁT, -Ă, complicați, -te, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înțeles; încurcat, încâlcit. – V. complica.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner, 28 Jul 2004 | Greșeală de tipar

COMPLICÁT adj. 1. încâlcit, încurcat. (Trebuie descurcată acea problemă ~.) 2. (fig.) întortocheat, sinuos. (O rezolvare ~ a problemei.) 3. dificil, greu. (O problemă ~ la matematică.)
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar

Complicat ≠ simplu
Sursa: Antonime | Trimisă de siveco, 3 Aug 2004 | Greșeală de tipar

COMPLICÁT, -Ă adj. Încurcat, greu de înțeles. [Cf. fr. compliqué].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 4 Apr 2006 | Greșeală de tipar

COMPLICÁT, -Ă adj. 1. încurcat, greu de înțeles. 2. (fig.) întortocheat, sinuos. (< fr. compliqué)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar

COMPLICÁ, complíc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) încurca; a (se) agrava, a (se) înrăutăți. – Din fr. compliquer.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner, 28 Jul 2004 | Greșeală de tipar

COMPLICÁ vb. a (se) încâlci, a (se) încurca. (Lucrurile s-au ~.)
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 | Greșeală de tipar

A (se) complica ≠ a (se) simplifica
Sursa: Antonime | Trimisă de siveco, 3 Aug 2004 | Greșeală de tipar

complicá vb., ind. prez. 1 sg. complíc, 3 sg. și pl. complícă
Sursa: Dicționar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greșeală de tipar

A COMPLICÁ complíc tranz. A face să se complice. /<fr. compliquer
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar

A SE COMPLICÁ se complícă intranz. (despre stări de lucruri, situații) A deveni mai dificil, mai grav; a se înrăutăți; a se înăspri; a se agrava. /<fr. compliquer
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greșeală de tipar

COMPLICÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) încurca, a(-și) provoca complicații, încurcături. ♦ A face, a deveni complicat. 2. refl. A se agrava, a se înrăutăți. [P.i. complíc. / < fr. compliquer, cf. it., lat. complicare].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 3 Apr 2006 | Greșeală de tipar

COMPLICÁ vb. tr., refl. a (se) încurca, a (se) agrava, a (se) înrăutăți. (< fr. compliquer, lat. complicare)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greșeală de tipar