15 definiții pentru clemență
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLEMENȚĂ, clemențe, s. f. Indulgență, iertare, îndurare; bunătate (a unui superior față de inferiorii săi). – Din lat. clementia, fr. clémence.
clemență sf [At: (a. 1774) URICARIUL I, 178 / Pl: ~țe / E: lat clementia, fr clémence] (Liv) Indulgență (față de inferiorii care au greșit).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLEMENȚĂ, clemențe, s. f. (Livr.) Indulgență, iertare, îndurare; bunătate (a unui superior față de inferiorii săi). – Din lat. clementia, fr. clémence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
CLEMENȚĂ, clemențe, s. f. (Rar) Atitudine de îndurare, de iertare; indulgență, bunătate (a unui superior față de inferiorii săi).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLEMENȚĂ s.f. (Rar) Iertare, indulgență, îndurare, milă, bunătate, blîndețe. [Cf. lat. clementia, it. clemenza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLEMENȚĂ s. f. iertare, indulgență, îndurare, milă, bunătate. (< fr. clémence, lat. clementia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CLEMENȚĂ ~e f. livr. Atitudine plină de blândețe și de înțelegere. /<lat. clementia, fr. clémence
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clemență f. îndurare, milostivire.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*cleménță f., pl. e (lat. clementia). Îndurare, calitatea de a fi ĭertător.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
clemență s. f., g.-d. art. clemenței; pl. clemențe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
clemență s. f., g.-d. art. clemenței; pl. clemențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clemență s. f., g.-d. art. clemenței; pl. clemențe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CLEMENȚĂ s. v. iertare, indulgență, îndurare, îngăduință, milostivire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clemență s. v. IERTARE. INDULGENȚĂ. ÎNDURARE. ÎNGĂDUINȚĂ. MILOSTIVIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
clemență, clemențe s. f. (jur.) infractoare tânără, aflată la primul proces penal.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
clemență, clemențesubstantiv feminin
- 1. Indulgență, iertare, îndurare; bunătate (a unui superior față de inferiorii săi). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: blândețe bunătate iertare indulgență milostivire milă îndurare îngăduință
etimologie:
- clementia DEX '09 DEX '98 DN
- clémence DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.