11 definiții pentru ciubucciu
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIUBUCCIU, ciubuccii, s. m. Slujitor care avea însărcinarea să umple și să aprindă ciubucul (1) domnului sau al boierilor. – Din tc. çubukçu.
CIUBUCCIU, ciubuccii, s. m. Slujitor care avea însărcinarea să umple și să aprindă ciubucul (1) domnului sau al boierilor. – Din tc. çubukçu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
ciubucciu sm [At: GHEORGACHI, ap. ȘIO / V: (reg) ceb~, cib~, ~cgiu / Pl: ~ii / E: tc çubukçu] (Trî) 1 Persoană care tăia ciubuce (2) din pădure. 2-3 (Înv) Ciubucar (2-3). 4 Fumător din ciubuc (3). 5 Slujitor care avea însărcinarea să umple și să aprindă ciubucul (3) domnului sau al boierilor. 6 (Îc) Vel~ Ciubucciu (5) la curtea domnească. 7 (Îc) ~ucci-bașa Boier care era șeful ciubucciilor (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIUBUCCIU, ciubuccii, s. m. (Învechit) Slujitor care avea însărcinarea să curețe, să umple și să aprindă ciubucele boierilor. De Marenne înlătură ciubucul cu imame de chilimbar pe care i-l înfățișa ciubucciul. SADOVEANU, Z. C. 278. – Variantă: ciubucgiu (TEODORESCU, P. P. 677) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIUBUCCIU ~i m. Slujitor care avea însărcinarea să umple și să aprindă ciubucul domnului sau al boierilor. /<turc. çubukçu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciubucciu m. odinioară: 1. slugă domnească, însărcinată a umplea și a aprinde ciubucul lui Vodă: ciubucciu și trimetea, la seraiu că mi-l chema POP.; 2. slugă boierească având aceeaș sarcină: voiu să te învăț meseria de ciubucciu, cu care te a cinstit stăpânul FIL. [Turc. ČUBUKČU].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭubuccíŭ m. (turc. čubukču). Vechĭ. Servitoru care îngrijea de tutun și de cĭubuce la domn și la boĭerĭ. Negustor de cĭubuce.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ciubucgiu sm vz ciubucciu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIUBUCGIU s. m. v. ciubucciu.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ciubucciu (înv.) s. m., art. ciubucciul; pl. ciubuccii, art. ciubucciii (desp. -ci-ii)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciubucciu s. m., art. ciubucciul; pl. ciubuccii, art. ciubucciii (-ci-ii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciubucciu s. m., art. ciubucciul; pl. ciubuccii, art. ciubucciii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
ciubucciu, ciubucciisubstantiv masculin
- 1. Slujitor care avea însărcinarea să umple și să aprindă ciubucul domnului sau al boierilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De Marenne înlătură ciubucul cu imame de chilimbar pe care i-l înfățișa ciubucciul. SADOVEANU, Z. C. 278. DLRLC
-
etimologie:
- çubukçu DEX '98 DEX '09