41 de definiții pentru cinteză

Explicative DEX

CINTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). [Acc. și: cinteză.Var.: (reg.) cintiță s. f.] – Et. nec.

CINTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). [Acc. și: cinteză.Var.: (reg.) cintiță s. f.] – Et. nec.

cinteză sf [At: NEGRUZZI, S. I, 96 / V: (reg) ~nciță, ~nciză, ~nchiță, ~nchiză, ~nghiță, ~eț sm, ~eță, ~ez sm, ~tiță, ~tiză, cimpiță, sfinteță / A și: cinte / Pl: ~ze/ E: nct] 1 Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla caelebs) Si: cintezoi (1), cintezică (1), cintenetezoi (1), cintenezoi (1), penchi, penți. 2 (Orn; îs) ~-de-iarnă Specie de cinteză migratoare, cu partea posterioară a spatelui albă, cu o bandă transversală galben-roșcată peste aripi (Fringilla montifringilla) Si: (reg) cintiniță, ciță-împodobită, penci-pestriț, țintiță, pinț-pestriț. 3 (Orn; îs) ~-alpină Specie de cinteză cu coada retezată drept, care trăiește în munții înalți (Montifringilla nivalis) Si: (reg) cintezoi alpin, pasărea omătului. 4 (Orn; reg) Scatiu (Carduelis spinus). 5 (Reg) Horă în care jucătorii se țin de umeri.

CINTEZĂ, CINTIZĂ (pl. -ze) Mold. Trans. CINTIȚĂ (pl. -țe) sf. 1 🐦 Păsărică cenușie-brună, cu coada neagră, foarte vioaie, cu cîntec plăcut, pentru care amatorii de păsări o țin în colivii (Fringilla coelebs) (🖼 1172): cintiza și pietrușelul făceau să răsune colnicele prin vocea lor ascuțită (FIL.); o băltiță unde mierlele, cintițile și grangurii se scaldă (NEGR.) 2 ~DE-IARNĂ, o varietate a acestei păsări, numită și „penchiupestriț” sau „oiță” (fr. montifringilla) (🖼1171).

CINTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cîntătoare cu ciocul conic, scurt și tare; trăiește în stoluri prin păduri, livezi și grădini (Fringilla coelebs). Fă-mi vro cincizeci cositori, Patruzeci grămăditori Și treizeci de stringători, C-o să-i duc în Valea-rea, Unde cîntă cinteza. ȘEZ. II 76. – Variantă: cintiță (NEGRUZZI, S. I 96) s. f.

CINTE, cinteze, s. f. Mică pasare cîntătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu spatele verzui și cu aripile negre (Fringilla coelebs). [Var.: cintiță s. f.] – Din cintez.

CINTEZĂ ~e f. Pasăre sedentară de talie mică, cu ciocul conic, scurt, și cu penajul cenușiu-verzui, cu o dungă albă de-a curmezișul aripilor. /Orig. nec.

cintéză și cintiță f., pl. e (răd. neștiută, ĭar sufixu ca și în coacăză și pupăză. Cp. cu alb. škĭităză, cufundar). O păsărică cîntătoare cu pene cafeniĭ și roșiĭ închise (fringilla caelebs). – Și cintezóĭ, cintizóĭ și jințitóĭ.

CINTIȚĂ s. f. v. cinteză.

CINTIȚĂ s. f. v. cinteză.

CINTIȚĂ s. f. v. cinteză.

cimpiță sf vz cinteză

cinchi[1] sf vz cinteză

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

cinchiță sf vz cinteză

cinchi sf vz cinteză

cinciță sf vz cinteză

cinciză sf vz cinteză

cinghiță sf vz cinteză

cinteț2 sm vz cinteză

cinteță sf vz cinteză

cintez2 sm vz cinteză

cintiță sf vz cinteză

cintiză sf vz cinteză

sfinteață[1] sf vz cinteză

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

sfinteță sf vz cinteză

sfintiță[1] sf vz cinteză

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

sfintiză[1] sf vz cinteză

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

tintiță[1] sf vz cinteză

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

ținteză[1] sf vz cinteză

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

țintiză[1] sf vz cinteză

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

CINTIȚĂ 👉 CINTE.

ȚINTEZĂ = CINTEZĂ.

ȚINTIZĂ (pl. -ze) sf. 🐦 = CINTEZĂ1; o să sară într’un picior ca o ~ (DLVR.).

CINTIȚĂ s. f. v. cinteză.

cintează (cintiță) f. păsărică cântătoare care petrece prin păduri și munți (Fringilla coelebs). [Origină necunoscută].

Ortografice DOOM

cinteză s. f., g.-d. art. cintezei; pl. cinteze

cinteză s. f., g.-d. art. cintezei; pl. cinteze

cinteză s. f., g.-d. art. cintezei; pl. cinteze

Etimologice

cinteză (cinteze), s. f. – Mică pasăre cîntătoare (Fringilla coelebs). – Var. cintez, cintiță, cintezoi, țintizoi. Creație expresivă, bazată pe rădăcina expresivă cint- care imită cîntecul păsărilor cîntătoare (Densusianu, Bausteine, 476; Hiecke 135; Pascu, I, 64; Drăganu, Dacor., III, 695; DAR); cf. lat. cincitare „a cînta mierla”, mr. cionă „cinteză”, megl. cifincă „cinteză”, bg. činka „cinteză”. Der., prin intermediul suf. -ză, cf. pupăză. Cinflor, s. m. (grangur, Oriolus galbula) pare deformație prin intermediul unei etimologii populare de la *cintior, cf. celălalt nume al său pișcă-n flori (DAR).

Enciclopedice

CINTÉZĂ (< cintez) s. f. Pasăre cîntătoare, sedentară, din familia fringilidelor, răspîndită din pădurile de sălcii ale Deltei Dunării pînă în zona jneapănului, cu penajul cărămiziu-roșcat și cenușiu-albăstriu (Fringilla coelebs). ♦ C. de iarnă = pasăre migratoare, cîntătoare, de 16 cm, din familia fringilidelor, oaspete de iarnă în Carpați, cu penajul negru și cărămiziu-roșcat.

Sinonime

CINTEZĂ s. (ORNIT.) 1. (Fringilla coelebs) (rar) scatiu, (reg.) ciz, finchiu, pinchiu, săghieș, (Transilv.) pasăre-domnească. 2. cinteză de iarbă (Fringilla montifringilla) = (reg.) sfinteță.

CINTE s (ORNIT.) l. (Fringilla coelebs) (rar) scatiu, (reg.) ciz, finchiu, pinchiu, săghieș, (Transilv.) pasăre-domnească. 2. cinteză de iarbă (Fringilla montifringilla) = (reg.) sfinteță.

Intrare: cinteză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinteză
  • cinteza
plural
  • cinteze
  • cintezele
genitiv-dativ singular
  • cinteze
  • cintezei
plural
  • cinteze
  • cintezelor
vocativ singular
plural
cintiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cintiță
  • cintița
plural
  • cintițe
  • cintițele
genitiv-dativ singular
  • cintițe
  • cintiței
plural
  • cintițe
  • cintițelor
vocativ singular
plural
țintiză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țintiză
  • țintiza
plural
  • țintize
  • țintizele
genitiv-dativ singular
  • țintize
  • țintizei
plural
  • țintize
  • țintizelor
vocativ singular
plural
ținteză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ținteză
  • ținteza
plural
  • ținteze
  • țintezele
genitiv-dativ singular
  • ținteze
  • țintezei
plural
  • ținteze
  • țintezelor
vocativ singular
plural
tintiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tintiță
  • tintița
plural
  • tintițe
  • tintițele
genitiv-dativ singular
  • tintițe
  • tintiței
plural
  • tintițe
  • tintițelor
vocativ singular
plural
sfintiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfintiță
  • sfintița
plural
  • sfintițe
  • sfintițele
genitiv-dativ singular
  • sfintițe
  • sfintiței
plural
  • sfintițe
  • sfintițelor
vocativ singular
plural
sfinteță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfinteță
  • sfinteța
plural
  • sfintețe
  • sfintețele
genitiv-dativ singular
  • sfintețe
  • sfinteței
plural
  • sfintețe
  • sfintețelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cintiză
  • cintiza
plural
  • cintize
  • cintizele
genitiv-dativ singular
  • cintize
  • cintizei
plural
  • cintize
  • cintizelor
vocativ singular
plural
cinteță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinteță
  • cinteța
plural
  • cintețe
  • cintețele
genitiv-dativ singular
  • cintețe
  • cinteței
plural
  • cintețe
  • cintețelor
vocativ singular
plural
sfintiză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfintiză
  • sfintiza
plural
  • sfintize
  • sfintizele
genitiv-dativ singular
  • sfintize
  • sfintizei
plural
  • sfintize
  • sfintizelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinteț
  • cintețul
plural
  • cinteți
  • cinteții
genitiv-dativ singular
  • cinteț
  • cintețului
plural
  • cinteți
  • cinteților
vocativ singular
plural
sfinteață substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfinteață
  • sfinteața
plural
  • sfintețe
  • sfintețele
genitiv-dativ singular
  • sfintețe
  • sfinteței
plural
  • sfintețe
  • sfintețelor
vocativ singular
plural
cinciță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinciță
  • cincița
plural
  • cincițe
  • cincițele
genitiv-dativ singular
  • cincițe
  • cinciței
plural
  • cincițe
  • cincițelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinciză
  • cinciza
plural
  • cincize
  • cincizele
genitiv-dativ singular
  • cincize
  • cincizei
plural
  • cincize
  • cincizelor
vocativ singular
plural
cimpiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cimpiță
  • cimpița
plural
  • cimpițe
  • cimpițele
genitiv-dativ singular
  • cimpițe
  • cimpiței
plural
  • cimpițe
  • cimpițelor
vocativ singular
plural
cinchiză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinchiză
  • cinchiza
plural
  • cinchize
  • cinchizele
genitiv-dativ singular
  • cinchize
  • cinchizei
plural
  • cinchize
  • cinchizelor
vocativ singular
plural
cinchiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinchiță
  • cinchița
plural
  • cinchițe
  • cinchițele
genitiv-dativ singular
  • cinchițe
  • cinchiței
plural
  • cinchițe
  • cinchițelor
vocativ singular
plural
cinchită substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinchită
  • cinchita
plural
  • cinchite
  • cinchitele
genitiv-dativ singular
  • cinchite
  • cinchitei
plural
  • cinchite
  • cinchitelor
vocativ singular
plural
cinghiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinghiță
  • cinghița
plural
  • cinghițe
  • cinghițele
genitiv-dativ singular
  • cinghițe
  • cinghiței
plural
  • cinghițe
  • cinghițelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cintez
  • cintezul
  • cintezu‑
plural
  • cintezi
  • cintezii
genitiv-dativ singular
  • cintez
  • cintezului
plural
  • cintezi
  • cintezilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cinteză, cintezesubstantiv feminin

  • 1. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). DEX '09 DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    sinonime: cintezoi
    • format_quote Fă-mi vro cincizeci cositori, Patruzeci grămăditori Și treizeci de strîngători, C-o să-i duc în Valea-rea, Unde cîntă cinteza. ȘEZ. II 76. DLRLC
  • 2. ornitologie (în) sintagmă Cinteză-de-iarnă = specie de cinteză migratoare, cu partea posterioară a spatelui albă, cu o bandă transversală galben-roșcată peste aripi (Fringilla montifringilla). MDA2
  • 3. ornitologie (în) sintagmă Cinteză-alpină = specie de cinteză cu coada retezată drept, care trăiește în munții înalți (Montifringilla nivalis). MDA2
  • 4. ornitologie regional (Carduelis spinus) MDA2
    sinonime: scatiu
  • 5. regional Horă în care jucătorii se țin de umeri. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „cinteză” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1