4 intrări
19 definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (1)
- relaționale (2)
- etimologice (2)
- argou (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
carici1 sm [At: ZANNE, P. IX, 583 / Pl: ~ / E: car1 + -ici] (Ent) Vierme nedefinit mai îndeaproape Cf carete (1).
carici2 sm [At: PAMFILE, J. III / Pl: ~ / E: rrm kari] (Fam) Penis.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
carica1 vt [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 108, 11/5 / Pzi: ~chez / E: it caricare] 1 (Iuz) A caricaturiza. 2 A încărca o navă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
carică sf vz cărică
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cărică1 sf [At: ANON. CAR. / V: car~, ~igă (pl: ~igi, reg, ~iji), gărigă / Pl: ~ici / E: mg karika (garika)] (Reg) 1 Rotiță. 2 Rotița de care atârnă sforile ițelor. 3 Scripetele sucalei. 4 Rotița de la fus. 5 Roata olarului pe care se așază lutul. 6 (Lpl) Roțile concentrice detașabile de la plită Si: capace. 7 (Îf -igi) Fiecare dintre zalele unui lanț.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cărică2 sf [At: COMAN, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) Grămadă de lucruri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cărici sm [At: BORZA, D. / Pl: nct / E: nct] (Bot; reg) Calcea câinelui[1] (Caltha palustris).
- Toate resursele botanice de pe Internet o denumesc calcea calului. — cata
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
gărigă sf vz cărică
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARICA vb. I. tr. A încărca o navă. [< it. caricare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARICA vb. tr. 1. a încărca o navă. 2. a exagera, a șarja. (< it. caricare, lat. carricare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CĂRICĂ s.f. (Ban., Trans. SV) Rotiță. Kĕrikĕ. Rotula. AC, 345. Paszerile kedzure . . . ka ceriga. PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW. Variante: cărigă (PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW). Etimologie: magh. karika. Vezi și cărica, căricat.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
carica vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CĂRICĂ s. v. rotiță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cărică s. v. ROTIȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
carici (cariciuri), s. n. – Penis, membru viril. Țig. kar (Vasiliu, GS, VII, 108; Graur 134; Juilland 161). – Der. puțin folosite, cf. Juilland 161.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cărică (cărici), s. f. – Rotiță. Mag. karika (DAR). În Trans.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
carici, carice s. n. (obs.) penis
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ace, brice și carice expr. (vulg.) lucruri diverse / de tot felul
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
lame, brice și carice expr. de toate pentru toți, tot ce vrei și ce nu vrei.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N60) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT10) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
carica, caricverb
- 1. A încărca o navă. DN
- 3. Caricaturiza. MDA2sinonime: caricaturiza
etimologie:
- caricare DN