9 definiții pentru cardon
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CARDON s. m. Plantă erbacee legumicolă din familia compozeelor, cultivată pentru pețiolul frunzelor și nervura principală, care sunt comestibile (Cynara cardunculus). – Din fr. cardon.
cardon sm [At: DEX2 / Pl: nct / E: fr cardon] Plantă erbacee legumicolă din familia compozeelor, cultivată la noi pe suprafețe mici pentru pețiolul frunzelor și nervura principală, care sunt comestibile (Cynara cardunculus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARDON s. m. Plantă erbacee legumicolă din familia compozeelor, cultivată la noi pe suprafețe mici pentru pețiolul frunzelor și nervura principală, care sunt comestibile (Cynara cardunculus). – Din fr. cardon.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CARDON s.m. Plantă erbacee de grădină, cu flori roșii-violacee, avînd întrebuințări culinare. [< fr. cardon].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARDON s. m. plantă erbacee de grădină, cu flori roșii-violacee, comestibile. (< fr. cardon)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cardon s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cardon s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cardon s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Cynara cardunculus L., « Cardon ». Specie care înflorește vara-toamna. Flori dispuse în capitule (cca 11-12 cm diametru) singulare, roșii, violacee, cu sepalele (solzii) ovate, terminate într-un spin puternic. Frunze mari, glabre pe ambele fețe, pețiolate, bipenatifide, terminate într-un spin gălbui. După modul de folosire, planta (cca 2 m înălțime) poate fi anuală (uz culinar) sau bienală, ca plantă ornamentală. Tulpină erectă, groasă, ramificată, pubescentă, înfrunzită.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cardonsubstantiv masculin
- 1. Plantă erbacee legumicolă din familia compozeelor, cultivată pentru pețiolul frunzelor și nervura principală, care sunt comestibile (Cynara cardunculus). DEX '09 DN
etimologie:
- cardon DEX '09 DEX '98 DN