12 definiții pentru cantinier

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CANTINIER, -Ă, cantinieri, -e, s. m. și f. Persoană care conduce o cantină. [Pr.: -ni-er] – Din fr. cantinier.

CANTINIER, -Ă, cantinieri, -e, s. m. și f. Persoană care conduce o cantină. [Pr.: -ni-er] – Din fr. cantinier.

cantinier, ~ă smf, a [At: CONTEMP., Seria II, 1949, 4 / 8 / P: ~ni-er / Pl: ~i, ~e / E: fr cantinier] 1-2 (Persoană) care conduce o cantină (1).

CANTINIER, -Ă, cantinieri, -e, s. m. și f. Persoană care administrează o cantină. A fost solicitată... să, presteze o lună de serviciu voluntar în calitate de cantinieră. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 4/8. – Pronunțat: -nier.

CANTINIER, -Ă, cantinieri, -e, s. m. și f. Persoană care conduce o cantină. [Pr.: -ni-er] – Fr. cantinier.

CANTINIER, -Ă s.m. și f. Administrator al unei cantine. [Pron. -ni-er. / cf. fr. cantinier].

CANTINIER, -Ă s. m. f. administrator al unei cantine. (< fr. cantinier)

CANTINIER ~a (~i, ~e) m. și f. Persoană care administrează o cantină. [Sil. -ni-er] /<fr. cantinier

*cantiniér, -ă s. (fr. cantinier, -ière, d. it cantiniere, -era). Acela saŭ aceĭa care ține o cantină. V. vivandieră.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cantinier (înv.) (desp. -ni-er) s. m., pl. cantinieri

cantinier (-ni-er) s. m., pl. cantinieri

cantinier s. m. (sil. -ni-er), pl. cantinieri

Intrare: cantinier
  • silabație: -ni-er info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cantinier
  • cantinierul
  • cantinieru‑
plural
  • cantinieri
  • cantinierii
genitiv-dativ singular
  • cantinier
  • cantinierului
plural
  • cantinieri
  • cantinierilor
vocativ singular
  • cantinierule
  • cantiniere
plural
  • cantinierilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cantinier, cantinierisubstantiv masculin
cantinie, cantinieresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care conduce o cantină. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote A fost solicitată... să presteze o lună de serviciu voluntar în calitate de cantinieră. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 4/8. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.