2 intrări
15 definiții
din care- explicative (6)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂRĂTOR, cărători, s. m. Persoană care cară ceva; spec. hamal. – Căra + suf. -ător.
CĂRĂTOR, cărători, s. m. Persoană care cară ceva; spec. hamal. – Căra + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cărător, ~oare [At: BIBLIA (1688), 309 / Pl: ~i, ~oare / E: căra + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care cară ceva. 3 sm (Spc) Hamal. 4-5 smf, a (înv) (Persoană) care cară cerealele netreierate (în clăi). 6 sf (Pop) Femeie care cară apa pentru mort. 7 sn Butoi în care se pun prune pentru zdrobit Si: (înv) zăcătoar. 8 sn Butoi mare așezat culcat (într-o căruță), având, în partea de deasupra, o deschidere prin care poate trece o găleată și care servește la transportarea prunelor din livezi până la butoaie. 9 sf Butoi vechi și desfundat la un capăt, care este fixat în car, și în care se transportă strugurii zdrobiți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂRĂTOR, cărători, s. m. Muncitor care cară greutăți, mărfuri, bagaje; hamal. Cei doi săpători Și doi cărători Lămpile pompează Și-așteaptă să vază Ce mare jivină În munte suspină. CORBEA, A. 34. Matrozii corăbiei și cărăiorii sau hamalii portului umblau în sus și în jos, ca furnicele. ODOBESCU, S. III 248. ♦ Persoană care cară recolta. Au venit cărătorii și m-au împuns cu țăpoaiele și m-au zvîrlit în car. ȘEZ. VII 73.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂRĂTOR, cărători, s. m. Hamal. ♦ Persoană care cară recolta. – Din căra + suf. -(ă)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
cărător m. cel ce cară.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cărătór m. Care cară, cărăuș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cărător1 (butoi) (pop.) s. n., pl. cărătoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cărător2 (persoană) (pop.) s. m., pl. cărători
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cărător1 (persoană) (pop.) s. m., pl. cărători
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cărător2 (butoi) (pop.) s. n., pl. cărătoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cărător (bărbat) s. m., pl. cărători
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cărător (butoi) s. n., pl. cărătoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CĂRĂTOR s. v. hamal.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cărător s. v. HAMAL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cărător, cărătoare, s.n. (reg.) butoi în care se pun prunele la frământat; zăcătoare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
cărător, cărătoaresubstantiv neutru
- 1. Butoi în care se pun prune pentru zdrobit. MDA2sinonime: zăcător
- 2. Butoi mare așezat culcat (într-o căruță), având, în partea de deasupra, o deschidere prin care poate trece o găleată și care servește la transportarea prunelor din livezi până la butoaie. MDA2
etimologie:
- căra + sufix -ător. MDA2
cărător, cărătorisubstantiv masculin cărătoare, cărătoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care cară ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cei doi săpători Și doi cărători Lămpile pompează Și-așteaptă să vază Ce mare jivină În munte suspină. CORBEA, A. 34. DLRLC
- 1.1. Hamal. DEX '09 DLRLCsinonime: hamal
- Matrozii corăbiei și cărătorii sau hamalii portului umblau în sus și în jos, ca furnicele. ODOBESCU, S. III 248. DLRLC
-
- 1.2. Persoană care cară recolta. DLRLC
- Au venit cărătorii și m-au împuns cu țăpoaiele și m-au zvîrlit în car. ȘEZ. VII 73. DLRLC
-
-
etimologie:
- Căra + sufix -ător. DEX '98 DEX '09