19 definiții pentru căldărușă
din care- explicative (9)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- specializate (1)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂLDĂRUȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (I). 2. Plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată, păroasă, cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe (Aquilegia vulgaris). – Căldare + suf. -ușă.
CĂLDĂRUȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (I). 2. Plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată, păroasă, cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe (Aquilegia vulgaris). – Căldare + suf. -ușă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
căldărușă sf [At: ISPIRESCU, L. 396 / V: ~șe, ~șie / Pl: ~șe, ~și / E: căldare + -ușă] 1-2 (Șhp) Căldare (1) (mică) Si: căldărușcă (1-2), căldăruță (1-2). 3 Conținut al unei căldărușe (1-2). 4 Căldărușă împreună cu conținutul. 5 Parte a morii nedefinită mai îndeaproape. 6 (Bot; șlp) Plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată, păroasă, cu flori albastre, violete, roșii, mai rar alb; Si: candeluță, căldare (10), cănăcei (4), cârligei, cârlobatiță, cerceluși, chipigicuri, cinci-clopoței, cinci-coade, cinci-cote, ciocănași, ciucurei, clopoței, cornuți, cupe, floarea clopotului, focușor, toporași, țucalăi (Aquilegia vulgaris). 7 (Bot; reg) Filimică (Calendula officinalis). 8 (Bot; reg) Lalea pestriță (Fritillaria orientalis). 9 (Bot; îc) ~șa-popii Plantă spontană urcătoare ca volbura, cu florile ca laurul, care face semințe ca roichițele și folosită ca medicament contra zgăibii Si: desfăcătoarea cea mare, iarba zgăibii (Nicandra physaloides). 10 (Îf ~șie) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂLDĂRUȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (I). Atîrnă căldărușa de mămăligă în crăcane. ISPIRESCU, L. 396. ♦ Căldare mică în care preotul poartă agheasma. 2. Nume dat unei plante din familia ranunculaceelor, cu flori albastre, violete, roșii sau, mai rar, albe; se cultivă în parcuri și grădini ca plantă ornamentală (Aquilegia vulgaris ).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂLDĂRUȘĂ, căldărușe, s. f. 1. Diminutiv al lui căldare (I). 2. Plantă ornamentală cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe (Aquilegia vulgaris).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CĂLDĂRUȘĂ ~e f. (diminutiv de la căldare) Plantă ornamentală cu flori albastre, violete si roșii, cultivată în parcuri și grădini. /căldare + suf. ~ușă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
căldărușă f. 1. căldare mică în care preoții pun aiasma și mătăuzul; 2. plantă cultivată pentru frumoasele-i flori albastre, roșii sau violete; are forma unei căldărușe cu cinci cavități, de unde și numele-i de cinci coade, cinci clopoței, etc. (Aquilegia); 3. varietate de struguri.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căldărúșă f., pl. ĭ și e. Căldare mică, maĭ ales aceĭa în care preutu ortodox poartă agheazma cînd merge din casă în casă la ziŭa întîĭa a luniĭ. O plantă renunculacee, toporaș, cincĭ-coade (aquilégia [nigricans și vulgaris]).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
căldărușe sf vz căldărușă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căldărușie sf vz căldărușă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
căldărușă s. f., art. căldărușa, g.-d. art. căldărușei; pl. căldărușe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
căldărușă s. f., art. căldărușa, g.-d. art. căldărușei; pl. căldărușe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
căldărușă s. f., art. căldărușa, g.-d. art. căldărușei; pl. căldărușe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
căldărușă, pl. căldărușe
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
căldărușă, -și.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CĂLDĂRUȘĂ s. 1. găletușă. (O ~ cu nisip.) 2. (BOT., Aquilegia vulgaris) (reg.) candeluță, toporaș, cinci-clopoței, cinci-coade, clopoței-cornuți (pl.).
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CĂLDĂRUȘĂ s. 1. găletușă. (O ~ cu nisip.) 2. (BOT.; Aquilegia vulgaris) (reg.) candeluță, toporaș, cinci-clopoței, cinci-coade, clopoței-cornuți (pl.).
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
căldărușă, căldărușe, s.f. Căldare mică: „…a rămas aproape printre primii gazde-n Bârsana. De la căldărușa aceea de aur” (Bilțiu, 1999: 155). – Din căldare + suf. -ușă.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
căldărușă, căldărușe s. f. Diminutiv al lui căldare. ♦ Căldărușă pentru agheasmă = obiect de cult de forma unui vas mic de aramă, în care se pune apa sfințită cu care preotul botează casele credincioșilor și care se folosește mai ales la slujba agheasmei (sfințirea apei) mici și mari. – Din căldare + suf. -ușă.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AQUILEGIA L. CĂLDĂRUȘE, fam. Ranunculaceae. Gen originar din America de N, Asia și Europa, peste 30 de specii, erbacee sau semilemnoase, perene, cu tulpini ramificate de jos, 40-80 cm înălțime, cu rădăcină pivotantă. Flori mari (5 sepale, de obicei colorate, 5 petale alungite în pinteni recurbați, număr mare de stamine) hermafrodite, actinomorfe, des albastre, dispuse în panicule ramificate. Frunze trilobate, verzi-închis (PI. 8, fig. 45).
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
căldărușă, căldărușesubstantiv feminin
-
- Atîrnă căldărușa de mămăligă în crăcane. ISPIRESCU, L. 396. DLRLC
- 1.1. Căldare mică în care preotul poartă agheasma. DLRLC
-
- 2. Plantă erbacee ornamentală cu tulpină simplă sau ramificată, păroasă, cu flori albastre, violete, roșii, mai rar albe (Aquilegia vulgaris). DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Căldare + sufix -ușă. DEX '98 DEX '09