BULON, buloane, s. n. Tijă cilindrică, cu sau fără cap, prevăzută cu filet la unul sau la ambele capete și care servește la asamblarea a două piese. – Din fr. boulon.

bulon sn [At: DEX² / Pl: ~oane / E: fr boulon] Tijă cilindrică, cu sau fără cap, prevăzută cu filet la unul sau la ambele capete, care servește la asamblarea a două piese.

bulon s.n. Tijă cilindrică, cu sau fără cap, prevăzută cu filet la unul sau la ambele capete, folosită la asamblarea a două piese. • pl. -oane. /<fr. boulon.

BULON, buloane, s. n. Tijă cilindrică, cu sau fără cap, prevăzută cu filet, la unul sau la ambele capete și care servește la asamblarea a două piese. – Din fr. boulon.

BULON, buloane, s. n. Tijă cilindrică cu filet la o extremitate și cu un cap la cealaltă extremitate, care servește Ia îmbinarea demontabilă a două piese, (ale unei mașini, ale unei construcții metalice sau de lemn). Se clătina ca o mașină de treierat veche, care începe să se descheie din balamale și buloane. DUMITRIU, V. L. 114.

BULON, buloane, s. n. Tijă cilindrică cu filet la o extremitate și cu un cap la cealaltă, care servește la îmbinarea a două piese. – Fr. boulon.

BULON s.n. Tijă cilindrică filetată la un capăt, care se folosește la îmbinarea a două piese. [< fr. boulon].

BULON s. n. tijă cilindrică de metal, filetată la un capăt, la îmbinarea a două piese. (< fr. boulon)

BULON ~oane n. tehn. Tijă cilindrică, filetată la un capăt, folosită pentru îmbinarea a două piese. /<fr. boulon

*bulón n., pl. oane (fr. boulon). Un fel de piron gros care are la un capăt un șurub, în care se prinde o piuliță: șine, eclise, buloane.

bulon s. n., pl. buloane

bulon s. n., pl. buloane

bulon s. n., pl. buloane

bulon, pl. buloane

bulon, buloane s. n. (er.) penis.