BRONȘECTAZIE, bronșectazii, s. f. Dilatare a bronhiilor, ca urmare a afectării acestora, a plămânilor sau a pleurei. – Din fr. bronchectasie.

bronșectazie sf [At: DN² / Pl: ~ii / E: fr bronchectasie] Dilatare permanentă a bronhiilor în urma unei scleroze pulmonare.

bronșectazie s.f. (med.) Dilatarea permanentă a bronhiilor, determinată de creșterea permanentă și ireversibilă a calibrului mai multor bronhii, cu ruptura structurilor componente, în urma unei scleroze pulmonare; bronhiectazie. • pl. -ii. g.-d. -iei. /<fr. bronchectasie, cf. gr. βρόγχος „bronhie”, ἔκτασις „extindere”.

BRONȘECTAZIE, bronșectazii, s. f. Dilatare permanentă a bronhiilor în urma unei scleroze pulmonare. – Din fr. bronchectasie.

BRONȘECTAZIE s.f. Dilatație a bronhiilor. [Gen. -iei. / < fr. bronchectasie, cf. gr. bronchos – trahee, ektasis – dilatație].

BRONȘECTAZIE s. f. dilatație a bronhiilor. (< fr. bronchectasie)

bronșectazie (desp. bron-șec-/bronș-ec-) s. f., art. bronșectazia, g.-d. art. bronșectaziei; pl. bronșectazii, art. bronșectaziile (desp. -zi-i-)

!bronșectazie (bron-șec-/bronș-ec-) s. f., art. bronșectazia, g.-d. art. bronșectaziei; pl. bronșectazii, art. bronșectaziile

bronșectazie s. f. (sil. mf. -ec-) → ectazie