11 definiții pentru briofită
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRIOFITĂ, briofite, s. f. (La pl.) Încrengătură de plante cu corpul redus la un tal sau diferențiat în tulpini și frunze cu structură foarte simplă, răspândite de obicei în locuri umede; (și la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Pr.: bri-o-] – Din fr. bryophyte.
briofită sf [At: DEX / P: bri-o~ / Pl: ~te / E: fr bryophytes] 1 (Lpl) Încrengătură de plante cu corpul redus la un tal sau diferențiat în tulpini și frunze, răspândite de obicei în locuri umede. 2 Plantă care face parte din încrengătura briofitelor (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
briofită s.f. (bot.; la pl.) Încrengătură de plante avînd corpul redus la un tal sau diferențiat în rizoizi, în tulpini și frunze, răspîndită, de obicei, în locuri umede; (și la sg.) plantă care face parte din această încrengătură; muscinee; mușchi. • sil. bri-o-. pl. -e. /<fr. bryophyte; cf. gr. βρύον „mușchi”, φυτόν „plantă”.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BRIOFITĂ, briofite, s. f. (La pl.) Încrengătură de plante cu corpul redus la un tal sau diferențiat în tulpini și frunze, răspândite de obicei în locuri umede; (și la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Pr.: bri-o-] – Din fr. bryophytea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BRIOFITE s.f.pl. Încrengătură de plante cu corpul diferențiat în tulpini și frunze, al căror prototip este mușchiul; (la sg.) plantă din această încrengătură. [Sg. briofită, pron. bri-o-. / < fr. bryophytes, cf. gr. bryon – mușchi, phyton – plantă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRIOFITE s. f. pl. încrengătură de plante având corpul diferențiat în tulpină și frunze, cu structură foarte simplă: mușchiul; muscinee. (< fr. bryophytes)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
briofită (desp. bri-o-) s. f., g.-d. art. briofitei; pl. briofite corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
briofită (bri-o-) s. f., g.-d. art. briofitei; pl. briofite corectat(ă)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
briofită s. f. (sil. bri-o-), pl. briofite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BRIOFITĂ s. (BOT.) mușchi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
BRIO- „mușchi de pămînt”. ◊ gr. bryon „mușchi” > fr. bryo-, germ. id., engl. id. > rom. brio-. □ ~fil (v. -fil1), adj., care trăiește pe mușchi; ~fite (v. -fit), s. f. pl., încrengătură de plante cu corpul diferențiat în rizoizi, tulpină și frunze, cu structură foarte simplă, al căror tip este mușchiul; ~id (v. -id), adj., asemănător cu mușchiul de pămînt; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în briologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul mușchilor de pămînt; ~spor (v. -spor), s. m., celulă reproducătoare asexuată specifică briofitelor; ~zoare (v. -zoar), s. n. pl., clasă de mici nevertebrate acvatice, care trăiesc în colonii fixate pe fundul apei, avînd aspect de mușchi de pămînt.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: bri-o-
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
briofită, briofitesubstantiv feminin
- 1. Încrengătură de plante cu corpul redus la un tal sau diferențiat în tulpini și frunze cu structură foarte simplă, răspândite de obicei în locuri umede. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DN MDN '00 DETS
- 1.1. Plantă care face parte din această încrengătură. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DN
-
etimologie:
- bryophyte DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DN MDN '00