botulism sn [At: DEX² / Pl: ~e / E: fr bothulisme] Toxiinfecție alimentară provocată de toxina bacilului botulinic.

botulism s.n. (med.) Toxiinfecție alimentară acută, frecvent mortală, determinată de ingestia de alimente (conseve, carne de cal) conținînd toxinele bacilului botulinic, care se manifestă prin paralizii progresive descendente. • /<fr. bothulisme, engl. botulism; cf. lat. bŏtūlus, -i „caltaboș”.

BOTULISM s.n. (Med.) Intoxicație gravă, produsă de toxina bacilului botulinic. [< fr. botulisme, cf. lat. botulus – caltaboș].

BOTULISM s. n. intoxicație gravă produsă de toxina bacilului botulinic. (< fr. botulisme)

botulism s. n. (med.) Intoxicație alimentară gravă produsă de un bacil ◊ „Ultimul caz de botulism la Suceava. Eleva G. M. din Fălticeni a fost internată recent la Clinica de boli infecțioase de pe lângă Spitalul județean Suceava, fiind suspectă de botulism.” R.l. 19 XI 93 p. 16; [mâncare] contaminată de botulism – v. Ev.z. 29 XI 96 p. 7; v. și R.M. 26 XI 93 p. 3, Ev.z. 12 IX 96 p. 5; v. și mascarpone (din fr. botulisme; DEX, DN3)

BOTULISM n. med. Intoxicație alimentară gravă, provocată de toxina unui bacil întâlnit în carnea și în fructele conservate. /<fr. bothulisme

botulism s. n.

botulism s. n.

botulism s. n.