18 definiții pentru bivoliță

Explicative DEX

BIVOLIȚĂ, bivolițe, s. f. Femela bivolului. ♦ Epitet dat unei femei grase, dizgrațioase, nesimțite. – Din bg. bivolica.

bivoliță sf [At: LET. III, 307/9 / V: biho-, bibo-, biol- / A: bivoliță / Pl: ~țe / E: bg биволица] 1 Femela bivolului (1) Si: (reg) bivolă.[1] 2 (Dep) Epitet dat unei femei grase și nesimțite.

  1. Sinonim care nu figurează în dicționar. — gall

bivoliță s.f. Femela bivolului. ♦ (deprec.) (Epitet pentru o)femeie grasă, dizgrațioasă, nesimțită. • acc. și bivoliță. pl. -e. /<bg. биволица.

BIVOLIȚĂ (pl. -ițe) sf. 1 🐒 Partea femeiască a bivolului familiar pop. Femeie foarte grasă [blg.].

BIVOLIȚĂ, bivolițe, s. f. Femela bivolului. ♦ Epitet dat unei femei grase, dizgrațioase, nesimțite. [Acc. și: bivoliță] – Din bg. bivolica.

BIVOLIȚĂ, bivolițe, s. f. Femela bivolului. Lapte de bivoliță.O bivolița veni să-i miroase hainele. DUMITRIU, N. 227.

BIVOLIȚĂ, bivolițe, s. f. Femela bivolului. ♦ Fig. Epitet dat unei femei grase, dizgrațioase, insensibile. – Bg. bivolica.

BIVOLIȚĂ ~e f. Femela bivolului. [G.-D. bivoliței] /<bulg. bivolica

bivoliță f. femeiușca bivolului, dă un lapte mai gros decât al vacei.

bívoliță f., pl. e (d. bivol; bg. tot așa). Femela bivoluluĭ. – În nord -líță.

biboliță sf vz bivoliță

biholiță sf vz bivoliță

bioliță sf vz bivoliță

Ortografice DOOM

bivoliță s. f., g.-d. art. bivoliței; pl. bivolițe

bivoliță s. f., g.-d. art. bivoliței; pl. bivolițe

bivoliță s. f., g.-d. art. bivoliței; pl. bivolițe

bivoliță, -țe.

Enciclopedice

BIVOLIȚĂ (< bg.) s. f. Femela bivolului. Dă o producție de lapte redusă (500-600 l anual), dar cu un conținut ridicat de grăsime (8%).

Intrare: bivoliță
  • pronunție: bivoliță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bivoliță
  • bivolița
plural
  • bivolițe
  • bivolițele
genitiv-dativ singular
  • bivolițe
  • bivoliței
plural
  • bivolițe
  • bivolițelor
vocativ singular
  • bivoliță
  • bivolițo
plural
  • bivolițelor
biboliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biboliță
  • bibolița
plural
  • bibolițe
  • bibolițele
genitiv-dativ singular
  • bibolițe
  • biboliței
plural
  • bibolițe
  • bibolițelor
vocativ singular
plural
bioliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bioliță
  • biolița
plural
  • biolițe
  • biolițele
genitiv-dativ singular
  • biolițe
  • bioliței
plural
  • biolițe
  • biolițelor
vocativ singular
plural
biholiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biholiță
  • biholița
plural
  • biholițe
  • biholițele
genitiv-dativ singular
  • biholițe
  • biholiței
plural
  • biholițe
  • biholițelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bivoliță, bivolițesubstantiv feminin

  • 1. Femela bivolului. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Lapte de bivoliță. DLRLC
    • format_quote O bivolița veni să-i miroase hainele. DUMITRIU, N. 227. DLRLC
    • 1.1. Epitet dat unei femei grase, dizgrațioase, nesimțite. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM
etimologie:
  • limba bulgară bivolica, биволица DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „bivoliță” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3