3 intrări
34 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (7)
- relaționale (9)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BÂRFIT s. n. Bârfeală. – V. bârfi.
BÂRFIT s. n. Bârfeală. – V. bârfi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
bârfit sn [At: ALECSANDRI, T. 23 / Pl: ~uri / E: bârfi] (Rar) 1 Flecărire. 2 Calomniere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÂRFI, bârfesc, vb. IV. Tranz., intranz. și refl. recipr. A (se) vorbi de rău, a (se) ponegri, a (se) defăima, a calomnia, a cleveti. ♦ Tranz. A flecări, a îndruga verzi și uscate. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BÂRFI, bârfesc, vb. IV. Tranz., intranz. și refl. recipr. A (se) vorbi de rău, a (se) ponegri, a (se) defăima, a calomnia, a cleveti. ♦ Tranz. A flecări, a îndruga verzi și uscate. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
bârfi v [At: PRAV. MOLD. 1322 / V: băr-, (nob) îm- / Pzi: ~fesc / E: nct] 1-2 vtr A (se) vorbi de rău Si: a defăima, a cleveti, a huli. 3 vt A flecări, a îndruga verzi și uscate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bîrfi vb. IV. 1 tr., intr., refl. recipr. A (se) vorbi de rău, a (se) ponegri, a (se) defăima. Taci, muiere, nu bîrfi! (ODOB.). 2 tr. A flecări, a îndruga verzi și uscate. ◊ (abs.) Babele, de cele trecute, pururea bîrfesc (D. GOL.). • prez.ind.-esc. /cf. sl.veche брехатн „a lătra”.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
bîrfit2, -ă adj. (despre oameni sau atitudini, fapte, manifestări etc. ale acestora) Despre care se spun vorbe răuvoitoare și insinuante. • pl. -ți, -te. /v. bîrfi.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
bîrfit1 s.n. Bîrfeală. • pl. -uri. /v. bîrfi.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BÎRFI (-fesc) vb. tr. și intr. 1 A vorbi de rău împotriva cuiva, a defăima a cleveti, a huli: doar a face pe vre-un om să bîrfească împotriva lui Dumnezeu (CRG.) ¶ 2 A flecări, a îndruga la minciuni: se adunau seara de bîrfeau verzi și uscate (ISP.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BÎRFI, bîrfesc, vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la persoane) A vorbi de rău, a calomnia, a defăima. Ne-am deprins să bîrfim femeile, uitînd că avem mame și surori. SADOVEANU, P. M. 177. ◊ Absol. Taci, muiere, nu bîrfi!- răspunse Dumbravă. ODOBESCU, S. 173. ◊ Intranz. [Dracul] apucă spre păduri, să vadă... doar a face pe vreun om să bîrfească împotriva lui dumnezeu. CREANGĂ, P. 144. 2. (Complementul e un abstract) A scorni, a spune minciuni. Cînd se adunau seara [argații] și bîrfeau verzi și uscate, el se făcea că nu înțelege vorbele aruncate în pofida lui. ISPIRESCU, L. 229.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÎRFIT s. n. Bîrfire. Știu să fac discînteci grele, Pentru orice boale rele. Precum boala de turbat, De bîrfit și de furat. ALECSANDRI, T. I 106.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÎRFI, bîrfesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) vorbi de rău; a (se) calomnia, a (se) defăima. ♦ Tranz. A scorni, a spune minciuni. Bîrfeau verzi și uscate (ISPIRESCU).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BÎRFIT s. n. Bîrfire. – V. bîrfi.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A SE BÂRFI se ~esc intranz. A face schimb (concomitent) de bârfeli (unul cu altul); a se ponegri. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A BÂRFI ~esc 1. tranz. 1) A vorbi de rău; a calomnia; a cleveti; a blama; a huli; a ponosi; a detracta; a ponegri; a defăima. 2) A vorbi mult și fără rost; a pălăvrăgi; a trăncăni; a flecări. 2. intranz. A spune vorbe multe și fără rost; a trăncăni; a pălăvrăgi. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bârfì v. 1. a vorbi de rău pe cineva; lasă-l să bârfească; 2. a vorbi nimicuri: a bârfi verzi și uscate. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bîrfésc v. intr. (var din a borfăi. Cp. cu borborosesc). Clevetesc, vorbesc de răŭ: a bîrfi contra cuĭva. – Și tr. L-a bîrfit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bârfit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bârfit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bârfit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bârfi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bârfesc, 3 sg. bârfește, imperf. 1 bârfeam; conj. prez. 1 sg. să bârfesc, 3 să bârfească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bârfi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bârfesc, imperf. 3 sg. bârfea; conj. prez. 3 să bârfească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bârfi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bârfesc, imperf. 3 sg. bârfea; conj. prez. 3 sg. și pl. bârfească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bârfesc, -feam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BÂRFIT adj., s. v. calomniat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BÂRFIT s. v. calomniere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BÂRFI vb. v. calomnia.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BÂRFI vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BÎRFI vb. a (se) blama, a (se) calomnia, a (se) cleveti, a (se) defăima, a (se) denigra, a (se) discredita, a (se) ponegri, (livr.) a (se) detracta, a (se) vitupera, (înv. și pop.) a (se) ocărî, (pop.) a (se) huli, a (se) năpăstui, a (se) povesti, (prin Olt.) a (se) publica, (înv.) a (se) balamuți, a se măscări, a (se) mozaviri, a (se) pohlibui, a (se) ponosi, a (se) ponoslui, a (se) prilesti, a (se) vrevi, (fam. țig.) a (se) încondeia, (pop. țig.) a (se) înnegri. (Îl ~ pe nedrept.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bîrfi vb. v. FLECĂRI. ÎNDRUGA. PĂLĂVRĂGI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BÎRFIT adj., s. calomniat, defăimat, denigrat, discreditat, ponegrit, (pop.) năpăstuit, (fam. fig.) încondeiat. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BÎRFIT s. bîrfă, bîrfeală, bîrfire, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (pop.) hulă, hulire, năpăstuire, pîră, (înv. și reg.) ponosluire, (Ban.) tonocie, (înv.) balamuție, catigorie, clevetă, mozavirie, (fam. fig.) încondeiere, înnegrire. (~ cuiva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A bârfi ≠ a elogia, a lăuda
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bîrfi (bîrfesc, bîrfit), vb. – 1. A vorbi de rău, a denigra. – 2. A flecări, a îndruga verzi și uscate. Creație expresivă (Iordan, BF, II, 192), bazată pe consonanța blf, mlf, care trebuie să sugereze ideea de obiect flasc (bolfă, boarfe), sau de a amesteca în mod confuz (molfăi). Este evidentă relația expresivă a lui bîrfi cu boarfe; pentru corelația „gură” și „cîrpă”, cf. fleancă, fleoarță, bleancă. Numai ca o curiozitate trebuie să amintim că Crețu 309 consideră bîrfi ca rezultat al lui brăfi, *brăfni, metateză a lui fabulari. Der. bîrfaș, s. m. (flecar, palavragiu); bîrfeală, s. f. (bîrfă); bîrfelnic, adj. (înv., bîrfitor); bîrfitor, adj. (care bîrfește); bîrfitură, s. f. (bîrfă); boarfe, s. f. pl. (cîrpe, haine, avut); borfăi, vb. (a murdări rufele; a fura, a șterpeli); borfaș, s. m. (pungaș, hoț); borfărie, s. f. (haine); burfă, (var. burfan) s. f. (stomac al animalelor); burfănos, adj. (burtos); burfăi, vb. (a iscodi). Cf. borț.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
A BÂRFI a cleveti, a duce poșta, a mânca rahat, a trâmbița, a vorbi pe la spate (pe cineva).
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
bârfit, bârfităadjectiv
- 1. Calomniat, defăimat, denigrat, discreditat, năpăstuit, ponegrit, încondeiat. Sinonimesinonime: calomniat defăimat denigrat discreditat năpăstuit ponegrit încondeiat
bârfitsubstantiv neutru
- 1. Bârfeală, bârfire, calomniere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bârfeală bârfire calomniere
- Știu să fac discînteci grele, Pentru orice boale rele. Precum boala de turbat, De bîrfit și de furat. ALECSANDRI, T. I 106. DLRLC
-
etimologie:
- bârfi DEX '98 DEX '09
bârfi, bârfescverb
- 1. A (se) vorbi de rău, a (se) ponegri, a (se) defăima. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ne-am deprins să bîrfim femeile, uitînd că avem mame și surori. SADOVEANU, P. M. 177. DLRLC
- Taci, muiere, nu bîrfi! – răspunse Dumbravă. ODOBESCU, S. 173. DLRLC
- [Dracul] apucă spre păduri, să vadă... doar a face pe vreun om să bîrfească împotriva lui dumnezeu. CREANGĂ, P. 144. DLRLC
- 1.1. A îndruga verzi și uscate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cînd se adunau seara [argații] și bîrfeau verzi și uscate, el se făcea că nu înțelege vorbele aruncate în pofida lui. ISPIRESCU, L. 229. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09