opțiuni
  • info

2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BARBOTARE, barbotări, s. f. (Chim., Fiz.) Trecere forțată a unui gaz printr-un lichid. – Cf. fr. barboter.

barbotare sf [At: MDA ms / Pl: ~tări / E: barbota] Trecere forțată a unui gaz printr-un lichid Si: barbotat1.

barbotáre s.f. (chim., fiz.) Barbotaj. • pl. -ări. /v. barbota.

BARBOTARE, barbotări, s. f. (Chim., Fiz.) Barbotaj. – Cf. fr. barboter.

BARBOTARE s.f. (Tehn.) Acțiunea de a barbota; barbotaj. [< barbota].

BARBOTARE f. Proces chimic, constând în trecerea unui gaz printr-un lichid (pentru a-l curăța de impurități solide). /<fr. barboter

barbota vti [At: MACAROVICI, CH., ap. DA ms / Pzi: ~tez / E: fr barboter] (Chm; d. gaze) 1-2 A trece forțat printr-un lichid.

barbotá vb. I. tr. (chim., fiz.; compl. indică gaze dispersate în bule mici) A trece forțat printr-un lichid. • prez. ind. -ez. /<fr. barboter.

BARBOTA vb. I. tr. (Tehn.) A trece un gaz printr-un lichid. [< fr. barboter].

BARBOTA vb. tr. (tehn.) a trece forțat un gaz sub formă de bule printr-un lichid. (< fr. barboter)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

barbotare s. f., g.-d. art. barbotării; pl. barbotări

barbotare s. f., g.-d. art. barbotării; pl. barbotări

barbotare s. f., g.-d. art. barbotării; pl. barbotări

barbota vb., ind. prez. 1 sg. barbotez, 3 sg. și pl. barbotează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BARBOTARE s. (CHIM., FIZ., TEHN.) barbotaj.

BARBOTARE s. (CHIM., FIZ.) barbotaj.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

barbotare, barbotări s. f. (tox.) operațiune de filtrare a fumului de canabis cu ajutorul unor instrumente artizanale.

Intrare: barbotare
barbotare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barbotare
  • barbotarea
plural
  • barbotări
  • barbotările
genitiv-dativ singular
  • barbotări
  • barbotării
plural
  • barbotări
  • barbotărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: barbota
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • barbota
  • barbotare
  • barbotat
  • barbotatu‑
  • barbotând
  • barbotându‑
 singular plural
  • barbotează
  • barbotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • barbotez
 (să)
  • barbotez
  • barbotam
  • barbotai
  • barbotasem
a II-a (tu)
  • barbotezi
 (să)
  • barbotezi
  • barbotai
  • barbotași
  • barbotaseși
a III-a (el, ea)
  • barbotează
 (să)
  • barboteze
  • barbota
  • barbotă
  • barbotase
plural I (noi)
  • barbotăm
 (să)
  • barbotăm
  • barbotam
  • barbotarăm
  • barbotaserăm
  • barbotasem
a II-a (voi)
  • barbotați
 (să)
  • barbotați
  • barbotați
  • barbotarăți
  • barbotaserăți
  • barbotaseți
a III-a (ei, ele)
  • barbotează
 (să)
  • barboteze
  • barbotau
  • barbotară
  • barbotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

barbotare, barbotărisubstantiv feminin

etimologie:

barbota, barbotezverb

  • 1. tehnică A trece un gaz printr-un lichid. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.