11 definiții pentru barbet
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BARBET, barbeți, s. m. Prepelicar cu păr lânos și creț, dresat pentru vânătoarea de baltă. – Din fr. barbet.
BARBET, barbeți, s. m. Prepelicar cu păr lânos și creț, dresat pentru vânătoarea de baltă. – Din fr. barbet.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
barbet sm [At: CADE / Pl: ~eți / E: fr barbet] (Frm; iuz) Câine lățos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
barbét s.m. (zool.) Cîine prepelicar cu părul lînos și creț, folosit în special la vînătoarea de baltă. • pl. -ți. /<fr. barbet.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
*BARBET sm. 🐒 Cîine flocos [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BARBET s. m. Cîine prepelicar cu părul lînos și creț, specializat în vînătoarea de baltă. – Fr. barbet.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BARBET s.m. Cîine prepelicar, cu părul creț, specializat în vînătoare de baltă. [< fr. barbet].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BARBET s. m. câine prepelicar, cu părul creț, specializat în vânătoarea de baltă. (< fr. barbet)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BARBET ~ți m. 1) Specie de câini asemănătoare cu prepelicarul, dresată special pentru vânătoarea de baltă. 2) Câine aparținând acestei specii. /<fr. barbet
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
barbet (prepelicar) (rar) s. m., pl. barbeți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
barbet (prepelicar) (rar) s. m., pl. barbeți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
barbet (prepelicar) s. m., pl. barbeți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
barbet, barbețisubstantiv masculin
- 1. Prepelicar cu păr lânos și creț, dresat pentru vânătoarea de baltă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- barbet DEX '09 DEX '98 DN