opțiuni
  • info

2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUREOLAT, -Ă, aureolați, -te, adj. 1. Înconjurat de o aureolă. 2. Fig. Plin de glorie, de faimă. [Pr.: a-u-re-o-] – V. aureola. Cf. fr. auréolé.

aureolat2, ~ă a [At: DN3 / P: a-u-re-o~ / Pl: ~ați, ~el / E: aureola] 1 Înconjurat cu o aureolă (1). 2 (Fig) Glorificat.

aureolat1 sn [At: MDA ms / P: a-u-re-o~ / Pl: ~uri / E: aureola] (Rar) 1 Aureolare (1). 2 (Fig) Glorificare.

AUREOLAT, -Ă, aureolați, -te, adj. 1. Înconjurat cu o aureolă. 2. Plin de glorie, de faimă. [Pr.: a-u-re-o-] – V. aureolă. Cf. fr. auréolé.

AUREOLAT, -Ă, aureolați, -te, adj. Înconjurat de aureolă. Chipurile lor îmi apărură în amintire aureolate de lumină și de dragoste. SADOVEANU, N. F. 144. – Pronunțat: a-u-re-o-.

AUREOLAT, -Ă, aureolați, -te, adj. Înconjurat de o aureolă. [Pr.: a-u-re-o-] – După fr. auréolé.

AUREOLAT, -Ă adj. Cu aureolă, înconjurat de o aureolă. [Pron. a-u-re-o-. / cf. fr. auréolé].

AUREOLAT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este înconjurat cu o aureolă. 2) fig. Care a devenit celebru. ~ de glorie. [Sil. a-u-re-o-] /<fr. auréolé

AUREOLA, aureolez, vb. I. Tranz. 1. A înconjura cu o aureolă. 2. Fig. A încununa, a glorifica (pentru calitățile sale). [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréoler.

AUREOLA, aureolez, vb. I. Tranz. 1. A înconjura cu o aureolă. 2. Fig. A încununa, a glorifica (pentru calitățile sale). [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréoler.

aureola vt [At: DN3 / P: a-u-re-o- / Pzi: ~lez / E: fr aureoler] 1 A înconjura cu o aureolă (1). 2 (Fig) A glorifica.

AUREOLA vb. I. tr. A înconjura cu aureolă. ♦ (Fig.) A glorifica. [Pron. a-u-re-o-. / < fr. auréoler, it. aureolare].

AUREOLA vb. tr. 1. a înconjura cu aureolă. 2. (fig.) a glorifica. (< fr. auréoler)

A AUREOLA ~ez tranz. 1) A înconjura cu o aureolă. 2) fig. A releva meritul cuiva; a glorifica. /<fr. auréoler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aureola (a ~) (desp. a-u-re-o-) vb., ind. prez. 1 sg. aureolez, 3 aureolează; conj. prez. 1 sg. să aureolez, 3 să aureoleze

aureola (a ~) (a-u-re-o-) vb., ind. prez. 3 aureolează

aureola vb. (sil. a-u-re-o-), ind. prez. 1 sg. aureolez, 3 sg. și pl. aureolează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AUREOLAT adj. (rar) nimbat. (Un sfânt ~.)

AUREOLAT adj. (rar) nimbat. (Un sfînt ~.)

AUREOLA vb. (rar) a nimba.

AUREOLA vb. (rar) a nimba.

Intrare: aureolat
aureolat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aureolat
  • aureolatul
  • aureolatu‑
  • aureolată
  • aureolata
plural
  • aureolați
  • aureolații
  • aureolate
  • aureolatele
genitiv-dativ singular
  • aureolat
  • aureolatului
  • aureolate
  • aureolatei
plural
  • aureolați
  • aureolaților
  • aureolate
  • aureolatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: aureola
  • silabație: a-u-re-o-la info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aureola
  • aureolare
  • aureolat
  • aureolatu‑
  • aureolând
  • aureolându‑
 singular plural
  • aureolează
  • aureolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aureolez
 (să)
  • aureolez
  • aureolam
  • aureolai
  • aureolasem
a II-a (tu)
  • aureolezi
 (să)
  • aureolezi
  • aureolai
  • aureolași
  • aureolaseși
a III-a (el, ea)
  • aureolează
 (să)
  • aureoleze
  • aureola
  • aureolă
  • aureolase
plural I (noi)
  • aureolăm
 (să)
  • aureolăm
  • aureolam
  • aureolarăm
  • aureolaserăm
  • aureolasem
a II-a (voi)
  • aureolați
 (să)
  • aureolați
  • aureolați
  • aureolarăți
  • aureolaserăți
  • aureolaseți
a III-a (ei, ele)
  • aureolează
 (să)
  • aureoleze
  • aureolau
  • aureolară
  • aureolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aureolat, aureolatăadjectiv

  • 1. Înconjurat de o aureolă. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: nimbat
    • format_quote Chipurile lor îmi apărură în amintire aureolate de lumină și de dragoste. SADOVEANU, N. F. 144. DLRLC
  • 2. Plin de glorie, de faimă. DEX '98 DEX '09
etimologie:

aureola, aureolezverb

  • 1. A înconjura cu o aureolă. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: nimba
  • 2. figurat A încununa, a glorifica (pentru calitățile sale). DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: glorifica încununa
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.