|
DEX online Dicționare ale limbii române Peste 370.000 de definiții |
|
| aplica verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) aplica | aplicare | aplicat | aplicând | singular | plural | ||
| aplică | aplicați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | aplic | (să) aplic | aplicam | aplicai | aplicasem | |
| a II-a (tu) | aplici | (să) aplici | aplicai | aplicași | aplicaseși | ||
| a III-a (el, ea) | aplică | (să) aplice | aplica | aplică | aplicase | ||
| plural | I (noi) | aplicăm | (să) aplicăm | aplicam | aplicarăm | aplicaserăm, aplicasem | |
| a II-a (voi) | aplicați | (să) aplicați | aplicați | aplicarăți | aplicaserăți, aplicaseți | ||
| a III-a (ei, ele) | aplică | (să) aplice | aplicau | aplicară | aplicaseră | ||
| aplică substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | aplică | aplica |
| plural | aplice | aplicele | |
| genitiv-dativ | singular | aplice | aplicei |
| plural | aplice | aplicelor | |
APLICÁ, aplíc, vb. I. Tranz. 1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament. ♢ Loc. vb. A aplica (cuiva) o corecție = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). 3. A raporta un principiu general la un caz concret, particular. – Din fr. appliquer, lat. applicare.
Sursa: DEX '98 |
Trimisă de romac,
17 Feb 2004
|
Greșeală de tipar
APLICÁ vb. 1. a folosi, a întrebuința, a utiliza, (rar) a practica. (~ o nouă metodă.) 2. v. administra. 3. a pune. (~ ștampila pe un act.) 4. a prinde, a pune. (Își ~ barbă și mustăți.) 5. v. executa.
Sursa: Sinonime |
Trimisă de siveco,
4 Aug 2004
|
Greșeală de tipar
APLICÁ vb. v. consacra, da, dărui, dedica, destina, devota, hărăzi, închina, trage.
Sursa: Sinonime |
Trimisă de siveco,
4 Aug 2004
|
Greșeală de tipar
aplicá vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. aplíc, 3 sg. și pl. aplícă
Sursa: Dicționar ortografic |
Trimisă de siveco,
10 Aug 2004
|
Greșeală de tipar
A APLICÁ aplíc tranz. 1) (lucruri, piese etc.) A uni pentru a face un corp comun. ~ un sigiliu. 2) (metode, teorii, legi etc.) A pune în practică; a folosi; a întrebuința; a utiliza. 3) (principii generale) A raporta la un caz particular. [Sil. a-pli-] /<fr. appliquer, lat. applicare
Sursa: NODEX |
Trimisă de siveco,
21 Aug 2004
|
Greșeală de tipar
APLICÁ vb. I. 1. tr. A face (un lucru) să adere, să se lipească de ceva. 2. tr. A pune în practică; a folosi. ♦ A face, a administra (un tratament medical). 3. tr. A raporta un principiu general la ceva, a compara cu ceva. 4. refl. (Rar) A se dedica, a se consacra. [P.i. aplic. / < fr. appliquer, cf. it. applicare < lat. applicare].
Sursa: DN |
Trimisă de LauraGellner,
15 Jan 2006
|
Greșeală de tipar
APLICÁ vb. I. tr. 1. a face (un lucru) să adere, să se lipească de ceva. 2. a pune în practică. ♢ a administra (un tratament medical). 3. a raporta un principiu general la ceva. II. refl. (rar) a se dedica, a se consacra. (< fr. appliquer, lat. applicare)
Sursa: MDN |
Trimisă de raduborza,
15 Sep 2007
|
Greșeală de tipar
aplica, aplic v.i. a participa la un concurs organizat pentru acordarea unei burse sau ocuparea unui post vacant
Sursa: Argou |
Trimisă de blaurb,
1 Jun 2009
|
Greșeală de tipar
APLÍCĂ, aplice, s.f. 1. Ornament în relief fixat pe suprafața unui obiect, a unui perete etc. 2. Corp de iluminat care se fixează pe perete. – Din fr. applique.
Sursa: DEX '98 |
Trimisă de cata,
7 Mar 2004
|
Greșeală de tipar
aplícă s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. aplícei; pl. aplíce
Sursa: Dicționar ortografic |
Trimisă de siveco,
10 Aug 2004
|
Greșeală de tipar
APLÍ//CĂ ~ce f. 1) Ornament (de obicei metalic) care se poate fixa pe suprafața unui obiect (vas, mobilă, carte etc.). 2) Lampă de perete cu unul sau mai multe brațe. /<fr. applique
Sursa: NODEX |
Trimisă de siveco,
21 Aug 2004
|
Greșeală de tipar
APLÍCĂ s.f. 1. Tot ce se poate aplica pe un obiect pentru a-l decora. 2. Lampă de iluminat, cu unul sau mai multe brațe, care se fixează în perete. [< fr. applique].
Sursa: DN |
Trimisă de LauraGellner,
15 Jan 2006
|
Greșeală de tipar
APLÍCĂ s. f. 1. ornament în relief care se aplică pe veșminte, vase, mobilier etc. 2. lampă de iluminat, care se fixează pe perete. (< fr. applique)
Sursa: MDN |
Trimisă de raduborza,
15 Sep 2007
|
Greșeală de tipar
|
Starea curentă: 375.091 de definiții, din care
469 învățate în ultima lună. Utilizator: Anonim | Conectare | Înregistrare Copyright (C) 2004-2010 DEX online (http://dexonline.ro). Copierea definițiilor este permisă sub licența GPL, cu condiția păstrării acestei note. |
Găzduire web: Elvsoft
|