2 intrări
31 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (3)
- relaționale (8)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APĂSAT, -Ă, apăsați, -te, adj. (Despre mers, pași etc.; adesea adverbial) Energic (și sacadat). ♦ Fig. (Despre modul de exprimare, vorbele etc. cuiva) Care este subliniat, marcat, arătând hotărâre, fermitate. ◊ (Adverbial) Vorbește apăsat. – V. apăsa.
APĂSAT, -Ă, apăsați, -te, adj. (Despre mers, pași etc.; adesea adverbial) Energic (și sacadat). ♦ Fig. (Despre modul de exprimare, vorbele etc. cuiva) Care este subliniat, marcat, arătând hotărâre, fermitate. ◊ (Adverbial) Vorbește apăsat. – V. apăsa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
apăsat1 sn [At: DA / E: apăsa] 1-4 Apăsare (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
apăsat2, ~ă [At: ANON. CAR. / Pl: ~ați, ~e / E: apăsa] 1 a Care este presat. 2 a Turtit. 3 a Îndesat. 4 a (Fig; d. vorbă etc.) Accentuat în mod deosebit. 5 a Greu. 6 a Asuprit. 7 a Copleșit. 8 a Încordat. 9-10 av (D. felul de a vorbi, de a umbla etc.) Accentuat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APĂSAT I. adj. 1 p. APĂSA ¶ 2 Greu: calcă cu pași apăsați ¶ 3 fig.: vorbește cu glas ~ II. adv. 1 Greu: calcă mai ~, că doar nu ești cocoană (JIP.) ¶ 2 fig.: vreau să mergem, răspunse ~ D-na Moroiu (DLVR.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
APĂSAT, -Ă, apăsați, -te, adj. 1. (Despre pumn) Greu. Ursan, pletos ca zimbrul... Cu brațul de bărbat, cu pumnul apăsat. ALECSANDRI, P. A. 164. 2. (Despre umblet, pași etc.) Energic; greoi. Venea și de pe șosea... greu, apăsat, tropot de pași. DUMITRIU, B. F. 136. ◊ (Adverbial) Plecară toți apăsat și cu zel. TOMA, C. V 329. ◊ Încordat, începu să se plimbe călcînd apăsat cu tocurile în puntea de lemn. BART, E. 212. Păși hotărît și apăsat... la poarta cea mare. RETFGANUL, P. V 71. 3. (Despre vorbă) Tare, răspicat; p. ext. înciudat, poruncitor. Privi țintă inainte-i văzîndu-l pe Gheorghieș, între ciobanii de la cîmp și între oi, și spunindu-i lui vorbe apăsate. SADOVEANU, B. 43. Ba o să se poată... adaose... cu vorbă apăsată. ISPIRESCU, L. 315. ◊ (Adverbial) Tîrziu, colonelul își ridică fruntea și întrebă apăsat, vădit supărat: Atîta tot, nu? SAHIA, N. 80. Vreau să mergem, răspunse apăsat Moroi. DELAVRANCEA, S. 110. ◊ Puternic. Mă arde-n spate! zise fata cu-n gemăt apăsat. EMINESCU, N. 23. 4. Trist, necăjit, chinuit. Era un contrast plăcut: fața lui trasă și fină, din care nu se putuse încă șterge amărăciunea unei tinereți apăsate. EMINESCU, N. 83. ♦ (Rar) Apăsător, greu, încărcat. Ardeau lămpi somnoroase, rîspîndind dungi de galbănă lumină prin aerul apăsat. EMINESCU, N. 35.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APĂSAT, -Ă, apăsați, -te, adj. (Despre umblet, pași etc.; adesea adverbial) Energic; greoi. ♦ (Despre vorbă) Răspicat, puternic; poruncitor. – V. apăsa.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
APĂSAT ~ță (~ți, ~te) și adverbial 1) (despre mers, pași etc.) Care este pătruns de energie; cu încredere în sine; energic; sigur. 2) fig. (despre modul de a vorbi) Care este clar și hotărât; răspicat. A vorbi ~. /v. a apăsa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apăsat a. 1. asuprit, îngreunat: apăsat de griji și de nevoi; 2. fig. grav: mers apăsat, vorbă apăsată.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
apăsát, -ă adj. Fig. Îngreuĭat: apăsat de nevoĭ. Grav: ton, mers apăsat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
APĂSA, apăs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra anui corp; a presa. ♦ Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima; a face să sufere, a chinui, a copleși. – Lat. *appensare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
apăsa [At: VARLAAM, C. 222, 2 / Pzi: apăs / E: *appensare] 1 vi A atârna greu. 2 vi A cântări. 3-5 vtri (a) A (se) lăsa cu toată greutatea sa asupra unui lucru. 6 vi (D. un obiect) A fi prea greu (de purtat) pentru cineva. 7 vi (Cst pe) A exercita o presiune asupra unui corp Si: a presa. 8 vi A împinge la fund. 9-10 (Reg) vtr A se urca (sau a ajuta cuiva să urce) într-un pom Si: a burica. 11 vi (Fig; d. o vorbă, un cuvânt, o frază etc.) A accentua. 12-13 vtr (Fig; subiectul este omul) A asupri. 14-16 vtr (Adeseori subiectul activ e o abstractizare) A (se) oprima. 17 vi A simți o greutate (în trup).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APĂSA (apăs) I. vb. tr. 1 A fi greu, a sta greu pe ceva: ajută-mi să cobor sarcina, că mă apasă pe umeri ¶ 2 A atinge ceva de aproape, strîns: apasă mîna pe frunte ¶ 3 A răzima: apasă-ți capul de pieptul meu ¶ 4 fig. A asupri: apăsa fără milă pe cei slabi ¶ 5 fig. A copleși: gînduri negre mă apasă. II. vb. intr. 1 A fi greu; a sta greu, a se lăsa greu pe ceva: nu apasă mult în cîntar; fig.: părea că tot îi mai apasă ceva pe inimă (SLV.) ¶ 2 A atîrna greu, a cădea greu în jos ¶ 3 A pune mîna pe un lucru ce oferă rezistență: nu apăsa pe cocoșul puștii ¶ 4 fig. A fi o sarcină grea asupra cuiva, a împovăra prea mult pe cineva: asupra cui ar ~ mai greu această dare, dacă nu asupra muncitorului? (I.-GH.) ¶ 5 ~ pe un cuvînt, pe o vorbă, a rosti un cuvînt în așa fel, cu o pronunțare mai rară, încît să se atragă mai mult luarea aminte asupra lui: tînăra... cu chibriturile? m’a întrebat unul, apăsînd ironic pe fiecare vorbă (CAR.) [lat. *appensare < pensare].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
APĂSA, apăs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra unui corp; a presa. ♦ Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima; a face să sufere, a chinui, a copleși. – Lat. *appensare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
APĂSA, apăs, vb. I. 1. Tranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a presa (cu putere). I se părea că tavanul o apasă, pereții casei o striveau. BART, E. 250. (Absol.) Soacra mă mînă să țăs, Eu mă duc la sul ș-apăs. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 178. ◊ Fig. Singurătatea îl apăsa dureros, dar durerea lui era dulce ca mierea acestei lumini de primăvară. C. PETRESCU, R. DR. 27. ◊ (Cu arătarea instrumentului acțiunii) Apăsă cu mîna capul bolnavului. ȘEZ. I 59. ◊ (Complementul instrumental devine complement direct) Își lipi mîinile de tîmple, le apăsă și clătină capul. DUMITRIU, B. P. 81. Gîndind că dorm, șireato, apeși gura ta de foc Pe-ai mei ochi închiși ca somnul. EMINESCU, O. I 42. ◊ Intranz. Apăs pe butonul soneriei. ◊ Elena ședea cu vîrful degetelor apăsate pe ochi. DUMITRUL B. F. 47. O mînă era strîns apăsată pe inimă. EMINESCU, N. 77. (Neobișnuit) Iată că sosește un om... cu pălăria apăsată pe ochi. SBIERA, P. 199. (Fig.) La ora cinci dimineața, cînd întunericul de iarnă mai apasă peste munți, greoi și compact, peisajul fantastic al Roșiei Montane începe să se anime. BOGZA, T. 49. În dricul verii apăsa arșiță nemilostivă subt cer alburiu. SADOVEANU, M. C. 20. ♦ (Despre obiecte) A fi prea greu (de purtat) pentru cineva. Zaua nu mă-n deasă. Șaua nu m-apasă. ALECSANDRI, P. P. 63. 2. Intranz. Fig. (Cu privire la cuvinte, fraze etc.) A rosti răspicat și tare, a sublinia prin pronunțare. Directorul terminase, apăsînd pe ultimul cuvînt. ◊ (Eliptic) Du-te, apăsă el, pleacă acum și nu mai aștepta. PREDA, Î. 165. 3. Tranz. Fig. A oprima, a asupri, a împila. Acele milioane ce în grămezi luxoase sînt strînse la bogatul pe cel sărac apasă Și-s supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU, O. I 59. Streini prinți... ne-apăsară. ALEXANDRESCU, P. 139. 4. Tranz. Fig. A chinui, a înăbuși, a copleși. Se străduia mereu să dezvăluie pînă la capăt tot ce-i apăsa cugetul. V. ROM. noiembrie 1953, 185. O arșiță mă apăsa. SADOVEANU, N. F. 73. Frig în casă, Gol pe masă. Griji te-apasă. TOMA, C. V. 465. O greutate îmi apăsa inima. NEGRUZZI, S. I 54.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APĂSA, apăs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru; a presa, a împinge (cu putere), a exercita o forță de presiune asupra unui corp. ♦ Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvînt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima. ♦ A chinui, a înnăbuși, a copleși. O greutate îmi apăsa inima (NEGRUZZI). – Lat. *appensare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A APĂSA apăs 1. tranz. 1) (obiecte, organe etc.) A supune unei greutăți. ~ un buton. 2) fig. (colectivități și persoane) A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a oprima; a împila; a asupri. 3) fig. (despre stări fizice sau sufletești ale unei persoane) A copleși, făcând să sufere. 4) fig. (cuvinte, fraze etc.) A accentua în procesul vorbirii. 2. intranz. A exercita o greutate asupra a ceva. ~ cu degetul pe rană. /<lat. appensare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apăsa v. 1. a atârna greu asupra cuiva, a îngreuna; 2. fig. a asupri. [Lat. vulg. APPENSARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
apăs, a -á v. tr. (lat. ad-pensare, d. pensare, a cîntări, de unde vine a-țĭ păsa. – Apăs, apeșĭ, apasă; să apăs, să apeșĭ, să apese. În Mold. sud: apes, apeșĭ, apeasă; să apés, să apeșĭ, să apese; apesat; apesare). Împing, fac presiune: a apăsa un buton ca să sune soneria. Fig. Asupresc, guvernez cu asprime. V. intr. A apăsa pe un buton.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
apăsa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. apăs, 2 sg. apeși, 3 apasă; conj. prez. 1 sg. să apăs, 3 să apese; imper. 2 sg. afirm. apasă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
apăsa (a ~) vb., ind. prez. 3 apasă; conj. prez. 3 să apese
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
apăsa vb., ind. prez. 1 sg. apăs, 3 sg. și pl. apasă; conj. prez. 3 sg. și pl. apese
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
APĂSAT adj. 1. comprimat, presat, (înv.) strâns. (O piesă bine ~.) 2. îndesat. (Cu pași ~ți.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
APĂSAT adj., s. v. asuprit, exploatat, împilat, năpăstuit, oprimat, oropsit, persecutat, prigonit, urgisit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
APĂSAT adj. 1. comprimat, presat (înv.) strîns. (O piesă bine ~.) 2. îndesat. (Cu pași ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
apăsat adj., s. v. ASUPRIT. EXPLOATAT. ÎMPILAT. NĂPĂSTUIT. OPRIMAT. OROPSIT. PERSECUTAT. PRIGONIT. URGISIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
APĂSA vb. v. asupri, avea, chinui, cântări, consuma, copleși, covârși, cuprinde, exploata, frământa, împila, împovăra, munci, năpădi, năpăstui, oprima, oropsi, persecuta, prigoni, răzbi, tiraniza, urgisi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
APĂSA vb. 1. v. presa. 2. v. insista.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apăsa vb. v. ASUPRI. CHINUI. CÎNTĂRI. CONSUMA. COPLEȘI. COVÎRȘI. CUPRINDE. EXPLOATA. FRĂMÎNTA. ÎMPILA. ÎMPOVĂRA. MUNCI. NĂPĂDI. NĂPĂSTUI. OPRIMA. OROPSI. PERSECUTA. PRIGONI. RĂZBI. TIRANIZA. URGISI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
APĂSA vb. 1. a comprima, a presa, a strînge, (înv. și pop.) a păsa. (~ piesa cu ajutorul...) 2. a accentua, a insista. (~ asupra celor spuse mai înainte.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
apăsa (apăs, apăsat), vb. – 1. A se lăsa cu toată greutatea, a exercita o presiune, a presa. – 2. A copleși, a oprima, a fi supărător. – 3. A cufunda, a adînci. – 4. A întări. – 5. A scoate în relief, a accentua, a sublinia. Lat. *appensāre, de la pensāre, cf. pendĕre-appendĕre (Philippide, Principii, 21; Pușcariu 94; Candrea-Dens., 1349; REW 544; DAR); cf. v. fr. apeser, prov. apesar. Crețu 306 pleca în mod greșit de la un lat. *appressare. Cf. păsa. Der. apăsător, adj. (care oprimă, care copleșește); apăsătură, s. f. (presiune; oprimare).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Rien ne pèse tant qu’un secret (fr. „Nimic nu apasă atît cît un secret”) La Fontaine, cartea VIII, fabula nr. 6 Femeile și secretul, versul I – Un bărbat, spre a încerca discreția nevestei, îi pune în pat un ou, susținînd că ea l-a născut. Femeia promite să nu spună nimănui. Dar, de cum pleacă soțul de acasă, povestește totul unei vecine care, la rîndul ei, făgăduiește că va respecta secretul. Rezultatul? După cîteva zile, tot tîrgul știa că femeia făcuse… o sută de ouă! Morala fabulei, devenită proverb, se adresează celor ce nu pot păstra o taină. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT69) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
apăsat, apăsatăadjectiv
-
- Venea și de pe șosea... greu, apăsat, tropot de pași. DUMITRIU, B. F. 136. DLRLC
- Plecară toți apăsat și cu zel. TOMA, C. V 329. DLRLC
- Încordat, începu să se plimbe călcînd apăsat cu tocurile în puntea de lemn. BART, E. 212. DLRLC
- Păși hotărît și apăsat... la poarta cea mare. RETEGANUL, P. V 71. DLRLC
- 1.1. (Despre modul de exprimare, vorbele etc. cuiva) Care este subliniat, marcat, arătând hotărâre, fermitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ba o să se poată... adaose... cu vorbă apăsată. ISPIRESCU, L. 315. DLRLC
- Vorbește apăsat. DEX '09 DEX '98
- Tîrziu, colonelul își ridică fruntea și întrebă apăsat, vădit supărat: Atîta tot, nu? SAHIA, N. 80. DLRLC
- Vreau să mergem, răspunse apăsat Moroi. DELAVRANCEA, S. 110. DLRLC
- 1.1.1. Poruncitor, înciudat. DLRLCsinonime: poruncitor înciudat
- Privi țintă înainte-i văzîndu-l pe Gheorghieș, între ciobanii de la cîmp și între oi, și spunîndu-i lui vorbe apăsate. SADOVEANU, B. 43. DLRLC
-
- 1.1.2. Puternic. DLRLCsinonime: puternic
- Mă arde-n spate! zise fata cu-n gemăt apăsat. EMINESCU, N. 23. DLRLC
-
-
-
- 2. Despre pumn: greu. DLRLCsinonime: greu
- Ursan, pletos ca zimbrul... Cu brațul de bărbat, cu pumnul apăsat. ALECSANDRI, P. A. 164. DLRLC
-
-
- Era un contrast plăcut: fața lui trasă și fină, din care nu se putuse încă șterge amărăciunea unei tinereți apăsate. EMINESCU, N. 83. DLRLC
-
- Ardeau lămpi somnoroase, răspîndind dungi de galbănă lumină prin aerul apăsat. EMINESCU, N. 35. DLRLC
-
-
etimologie:
- apăsa DEX '09 DEX '98
apăsa, apăsverb
- 1. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra unui corp. DEX '09 DLRLCsinonime: presa
- I se părea că tavanul o apasă, pereții casei o striveau. BART, E. 250. DLRLC
- Soacra mă mînă să țăs, Eu mă duc la sul ș-apăs. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 178. DLRLC
- Singurătatea îl apăsa dureros, dar durerea lui era dulce ca mierea acestei lumini de primăvară. C. PETRESCU, R. DR. 27. DLRLC
- Apăsă cu mîna capul bolnavului. ȘEZ. I 59. DLRLC
- Își lipi mîinile de tîmple, le apăsă și clătină capul. DUMITRIU, B. P. 81. DLRLC
- Gîndind că dorm, șireato, apeși gura ta de foc Pe-ai mei ochi închiși ca somnul. EMINESCU, O. I 42. DLRLC
- Apăs pe butonul soneriei. DLRLC
- Elena ședea cu vîrful degetelor apăsate pe ochi. DUMITRIU, B. F. 47. DLRLC
- O mînă era strîns apăsată pe inimă. EMINESCU, N. 77. DLRLC
- Iată că sosește un om... cu pălăria apăsată pe ochi. SBIERA, P. 199. DLRLC
- La ora cinci dimineața, cînd întunericul de iarnă mai apasă peste munți, greoi și compact, peisajul fantastic al Roșiei Montane începe să se anime. BOGZA, T. 49. DLRLC
- În dricul verii apăsa arșiță nemilostivă subt cer alburiu. SADOVEANU, M. C. 20. DLRLC
- 1.1. (Despre obiecte) A fi prea greu (de purtat) pentru cineva. DLRLC
- Zaua nu mă-ndeasă, Șaua nu m-apasă. ALECSANDRI, P. P. 63. DLRLC
-
- 1.2. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Directorul terminase, apăsând pe ultimul cuvânt. DLRLC
- Du-te, apăsă el, pleacă acum și nu mai aștepta. PREDA, Î. 165. DLRLC
-
-
-
- Acele milioane ce în grămezi luxoase sînt strînse la bogatul pe cel sărac apasă Și-s supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU, O. I 59. DLRLC
- Streini prinți... ne-apăsară. ALEXANDRESCU, P. 139. DLRLC
- Se străduia mereu să dezvăluie pînă la capăt tot ce-i apăsa cugetul. V. ROM. noiembrie 1953, 185. DLRLC
- O arșiță mă apăsa. SADOVEANU, N. F. 73. DLRLC
- Frig în casă, Gol pe masă. Griji te-apasă. TOMA, C. V. 465. DLRLC
- O greutate îmi apăsa inima. NEGRUZZI, S. I 54. DLRLC
-
etimologie:
- *appensare DEX '09 DEX '98