2 intrări
31 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (6)
- relaționale (8)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APĂSARE, apăsări, s. f. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei. ♦ Stare a celui chinuit, copleșit de suferință, de griji materiale sau morale. – V. apăsa.
APĂSARE, apăsări, s. f. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei. ♦ Stare a celui chinuit, copleșit de suferință, de griji materiale sau morale. – V. apăsa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
apăsare sf [At: VĂCĂRESCU, ap. ODOBESCU, S. I, 305 / Pl: ~sări / E: apăsa] 1 Presiune. 2 (Spc) Presiune a aerului. 3 (Fig) Asuprire. 4 (Fig) Opresiune. 5 Coșmar. 6 (Reg) Energie. 7 (Înv) Accent (ritmic), cantitate a silabelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APĂSARE sf. 1 Faptul de a apăsa ¶ 2 Greutate, povară ¶ 3 fig. Asuprire: cu mare greutate am scăpat de ~a străină.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
APĂSARE, apăsări, s. f. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei. 1. Presiune. Apăsarea exercitată de greutățile puse pe capac l-au îndoit. 2. Fig. Asuprire, împilare, oprimare. Înainte de 23 August 1944 țara gemea sub apăsarea burghezo-moșierească. ◊ Privind asupra stării sociale a țării sale, eroul nostru [Ion-vodă cel Cumplit] vedea o națiune mare zbuciumîndu-se sub apăsarea unei clase mici [a clasei boierești]. HASDEU, I. V. 35. 3. Fig. Copleșire morală, stare de deprimare. Sub apăsarea primejdiei ce mă amenința, simțeam că entuziasmul meu de primăvară se răcorește. SADOVEANU, N. F. 129. De cîteva zile aveam o neliniște, o apăsare, o frică nelămurită! VLAHUȚĂ, O. A. 494.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APĂSARE, apăsări, s. f. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei; presiune; fig. asuprire, oprimare. ♦ Stare de deprimare. De cîteva zile aveam o neliniște, o apăsare, o frică nelămurită (VLAHUȚĂ).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
APĂSA, apăs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra anui corp; a presa. ♦ Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima; a face să sufere, a chinui, a copleși. – Lat. *appensare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
apăsa [At: VARLAAM, C. 222, 2 / Pzi: apăs / E: *appensare] 1 vi A atârna greu. 2 vi A cântări. 3-5 vtri (a) A (se) lăsa cu toată greutatea sa asupra unui lucru. 6 vi (D. un obiect) A fi prea greu (de purtat) pentru cineva. 7 vi (Cst pe) A exercita o presiune asupra unui corp Si: a presa. 8 vi A împinge la fund. 9-10 (Reg) vtr A se urca (sau a ajuta cuiva să urce) într-un pom Si: a burica. 11 vi (Fig; d. o vorbă, un cuvânt, o frază etc.) A accentua. 12-13 vtr (Fig; subiectul este omul) A asupri. 14-16 vtr (Adeseori subiectul activ e o abstractizare) A (se) oprima. 17 vi A simți o greutate (în trup).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APĂSA (apăs) I. vb. tr. 1 A fi greu, a sta greu pe ceva: ajută-mi să cobor sarcina, că mă apasă pe umeri ¶ 2 A atinge ceva de aproape, strîns: apasă mîna pe frunte ¶ 3 A răzima: apasă-ți capul de pieptul meu ¶ 4 fig. A asupri: apăsa fără milă pe cei slabi ¶ 5 fig. A copleși: gînduri negre mă apasă. II. vb. intr. 1 A fi greu; a sta greu, a se lăsa greu pe ceva: nu apasă mult în cîntar; fig.: părea că tot îi mai apasă ceva pe inimă (SLV.) ¶ 2 A atîrna greu, a cădea greu în jos ¶ 3 A pune mîna pe un lucru ce oferă rezistență: nu apăsa pe cocoșul puștii ¶ 4 fig. A fi o sarcină grea asupra cuiva, a împovăra prea mult pe cineva: asupra cui ar ~ mai greu această dare, dacă nu asupra muncitorului? (I.-GH.) ¶ 5 ~ pe un cuvînt, pe o vorbă, a rosti un cuvînt în așa fel, cu o pronunțare mai rară, încît să se atragă mai mult luarea aminte asupra lui: tînăra... cu chibriturile? m’a întrebat unul, apăsînd ironic pe fiecare vorbă (CAR.) [lat. *appensare < pensare].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
APĂSAT I. adj. 1 p. APĂSA ¶ 2 Greu: calcă cu pași apăsați ¶ 3 fig.: vorbește cu glas ~ II. adv. 1 Greu: calcă mai ~, că doar nu ești cocoană (JIP.) ¶ 2 fig.: vreau să mergem, răspunse ~ D-na Moroiu (DLVR.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
APĂSA, apăs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra unui corp; a presa. ♦ Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima; a face să sufere, a chinui, a copleși. – Lat. *appensare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
APĂSA, apăs, vb. I. 1. Tranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a presa (cu putere). I se părea că tavanul o apasă, pereții casei o striveau. BART, E. 250. (Absol.) Soacra mă mînă să țăs, Eu mă duc la sul ș-apăs. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 178. ◊ Fig. Singurătatea îl apăsa dureros, dar durerea lui era dulce ca mierea acestei lumini de primăvară. C. PETRESCU, R. DR. 27. ◊ (Cu arătarea instrumentului acțiunii) Apăsă cu mîna capul bolnavului. ȘEZ. I 59. ◊ (Complementul instrumental devine complement direct) Își lipi mîinile de tîmple, le apăsă și clătină capul. DUMITRIU, B. P. 81. Gîndind că dorm, șireato, apeși gura ta de foc Pe-ai mei ochi închiși ca somnul. EMINESCU, O. I 42. ◊ Intranz. Apăs pe butonul soneriei. ◊ Elena ședea cu vîrful degetelor apăsate pe ochi. DUMITRUL B. F. 47. O mînă era strîns apăsată pe inimă. EMINESCU, N. 77. (Neobișnuit) Iată că sosește un om... cu pălăria apăsată pe ochi. SBIERA, P. 199. (Fig.) La ora cinci dimineața, cînd întunericul de iarnă mai apasă peste munți, greoi și compact, peisajul fantastic al Roșiei Montane începe să se anime. BOGZA, T. 49. În dricul verii apăsa arșiță nemilostivă subt cer alburiu. SADOVEANU, M. C. 20. ♦ (Despre obiecte) A fi prea greu (de purtat) pentru cineva. Zaua nu mă-n deasă. Șaua nu m-apasă. ALECSANDRI, P. P. 63. 2. Intranz. Fig. (Cu privire la cuvinte, fraze etc.) A rosti răspicat și tare, a sublinia prin pronunțare. Directorul terminase, apăsînd pe ultimul cuvînt. ◊ (Eliptic) Du-te, apăsă el, pleacă acum și nu mai aștepta. PREDA, Î. 165. 3. Tranz. Fig. A oprima, a asupri, a împila. Acele milioane ce în grămezi luxoase sînt strînse la bogatul pe cel sărac apasă Și-s supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU, O. I 59. Streini prinți... ne-apăsară. ALEXANDRESCU, P. 139. 4. Tranz. Fig. A chinui, a înăbuși, a copleși. Se străduia mereu să dezvăluie pînă la capăt tot ce-i apăsa cugetul. V. ROM. noiembrie 1953, 185. O arșiță mă apăsa. SADOVEANU, N. F. 73. Frig în casă, Gol pe masă. Griji te-apasă. TOMA, C. V. 465. O greutate îmi apăsa inima. NEGRUZZI, S. I 54.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
APĂSA, apăs, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru; a presa, a împinge (cu putere), a exercita o forță de presiune asupra unui corp. ♦ Intranz. Fig. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvînt, o frază etc. 2. Tranz. Fig. A asupri, a oprima. ♦ A chinui, a înnăbuși, a copleși. O greutate îmi apăsa inima (NEGRUZZI). – Lat. *appensare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A APĂSA apăs 1. tranz. 1) (obiecte, organe etc.) A supune unei greutăți. ~ un buton. 2) fig. (colectivități și persoane) A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a oprima; a împila; a asupri. 3) fig. (despre stări fizice sau sufletești ale unei persoane) A copleși, făcând să sufere. 4) fig. (cuvinte, fraze etc.) A accentua în procesul vorbirii. 2. intranz. A exercita o greutate asupra a ceva. ~ cu degetul pe rană. /<lat. appensare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apăsa v. 1. a atârna greu asupra cuiva, a îngreuna; 2. fig. a asupri. [Lat. vulg. APPENSARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
apăs, a -á v. tr. (lat. ad-pensare, d. pensare, a cîntări, de unde vine a-țĭ păsa. – Apăs, apeșĭ, apasă; să apăs, să apeșĭ, să apese. În Mold. sud: apes, apeșĭ, apeasă; să apés, să apeșĭ, să apese; apesat; apesare). Împing, fac presiune: a apăsa un buton ca să sune soneria. Fig. Asupresc, guvernez cu asprime. V. intr. A apăsa pe un buton.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
apăsare s. f., g.-d. art. apăsării; pl. apăsări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
apăsare s. f., g.-d. art. apăsării; pl. apăsări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
apăsare s. f., g.-d. art. apăsării, pl. apăsări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apăsa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. apăs, 2 sg. apeși, 3 apasă; conj. prez. 1 sg. să apăs, 3 să apese; imper. 2 sg. afirm. apasă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
apăsa (a ~) vb., ind. prez. 3 apasă; conj. prez. 3 să apese
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
apăsa vb., ind. prez. 1 sg. apăs, 3 sg. și pl. apasă; conj. prez. 3 sg. și pl. apese
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
APĂSARE s. 1. greutate, presare, presiune, strânsoare, (rar) strânsură. (Simțea o ușoară ~.) 2. v. greutate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
APĂSARE s. v. asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
APĂSARE s. 1. greutate, presare, presiune, strînsoare, (rar) strînsură. (Simțea o ușoară ~.) 2. greutate, povară, sarcină. (Mijlocul li se frînge de ~ armelor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
apăsare s. v. ASUPRIRE. EXPLOATARE. ÎMPILARE. NĂPĂSTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. PERSECUTARE. PERSECUȚIE. PRIGOANĂ. PRIGONIRE. URGISIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
APĂSA vb. v. asupri, avea, chinui, cântări, consuma, copleși, covârși, cuprinde, exploata, frământa, împila, împovăra, munci, năpădi, năpăstui, oprima, oropsi, persecuta, prigoni, răzbi, tiraniza, urgisi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
APĂSA vb. 1. v. presa. 2. v. insista.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
apăsa vb. v. ASUPRI. CHINUI. CÎNTĂRI. CONSUMA. COPLEȘI. COVÎRȘI. CUPRINDE. EXPLOATA. FRĂMÎNTA. ÎMPILA. ÎMPOVĂRA. MUNCI. NĂPĂDI. NĂPĂSTUI. OPRIMA. OROPSI. PERSECUTA. PRIGONI. RĂZBI. TIRANIZA. URGISI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
APĂSA vb. 1. a comprima, a presa, a strînge, (înv. și pop.) a păsa. (~ piesa cu ajutorul...) 2. a accentua, a insista. (~ asupra celor spuse mai înainte.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
apăsa (apăs, apăsat), vb. – 1. A se lăsa cu toată greutatea, a exercita o presiune, a presa. – 2. A copleși, a oprima, a fi supărător. – 3. A cufunda, a adînci. – 4. A întări. – 5. A scoate în relief, a accentua, a sublinia. Lat. *appensāre, de la pensāre, cf. pendĕre-appendĕre (Philippide, Principii, 21; Pușcariu 94; Candrea-Dens., 1349; REW 544; DAR); cf. v. fr. apeser, prov. apesar. Crețu 306 pleca în mod greșit de la un lat. *appressare. Cf. păsa. Der. apăsător, adj. (care oprimă, care copleșește); apăsătură, s. f. (presiune; oprimare).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Rien ne pèse tant qu’un secret (fr. „Nimic nu apasă atît cît un secret”) La Fontaine, cartea VIII, fabula nr. 6 Femeile și secretul, versul I – Un bărbat, spre a încerca discreția nevestei, îi pune în pat un ou, susținînd că ea l-a născut. Femeia promite să nu spună nimănui. Dar, de cum pleacă soțul de acasă, povestește totul unei vecine care, la rîndul ei, făgăduiește că va respecta secretul. Rezultatul? După cîteva zile, tot tîrgul știa că femeia făcuse… o sută de ouă! Morala fabulei, devenită proverb, se adresează celor ce nu pot păstra o taină. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT69) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
apăsare, apăsărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a apăsa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Presiune. DLRLCsinonime: presiune
- Apăsarea exercitată de greutățile puse pe capac l-au îndoit. DLRLC
-
-
- Înainte de 23 August 1944 țara gemea sub apăsarea burghezo-moșierească. DLRLC
- Privind asupra stării sociale a țării sale, eroul nostru [Ion-vodă cel Cumplit] vedea o națiune mare zbuciumîndu-se sub apăsarea unei clase mici [a clasei boierești]. HASDEU, I. V. 35. DLRLC
-
- 1.3. Stare a celui chinuit, copleșit de suferință, de griji materiale sau morale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sub apăsarea primejdiei ce mă amenința, simțeam că entuziasmul meu de primăvară se răcorește. SADOVEANU, N. F. 129. DLRLC
- De cîteva zile aveam o neliniște, o apăsare, o frică nelămurită! VLAHUȚĂ, O. A. 494. DLRLC
-
-
etimologie:
- apăsa DEX '98 DEX '09
apăsa, apăsverb
- 1. A se lăsa cu toată greutatea asupra unui lucru, a exercita o presiune asupra unui corp. DEX '09 DLRLCsinonime: presa
- I se părea că tavanul o apasă, pereții casei o striveau. BART, E. 250. DLRLC
- Soacra mă mînă să țăs, Eu mă duc la sul ș-apăs. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 178. DLRLC
- Singurătatea îl apăsa dureros, dar durerea lui era dulce ca mierea acestei lumini de primăvară. C. PETRESCU, R. DR. 27. DLRLC
- Apăsă cu mîna capul bolnavului. ȘEZ. I 59. DLRLC
- Își lipi mîinile de tîmple, le apăsă și clătină capul. DUMITRIU, B. P. 81. DLRLC
- Gîndind că dorm, șireato, apeși gura ta de foc Pe-ai mei ochi închiși ca somnul. EMINESCU, O. I 42. DLRLC
- Apăs pe butonul soneriei. DLRLC
- Elena ședea cu vîrful degetelor apăsate pe ochi. DUMITRIU, B. F. 47. DLRLC
- O mînă era strîns apăsată pe inimă. EMINESCU, N. 77. DLRLC
- Iată că sosește un om... cu pălăria apăsată pe ochi. SBIERA, P. 199. DLRLC
- La ora cinci dimineața, cînd întunericul de iarnă mai apasă peste munți, greoi și compact, peisajul fantastic al Roșiei Montane începe să se anime. BOGZA, T. 49. DLRLC
- În dricul verii apăsa arșiță nemilostivă subt cer alburiu. SADOVEANU, M. C. 20. DLRLC
- 1.1. (Despre obiecte) A fi prea greu (de purtat) pentru cineva. DLRLC
- Zaua nu mă-ndeasă, Șaua nu m-apasă. ALECSANDRI, P. P. 63. DLRLC
-
- 1.2. A accentua, a sublinia în vorbire un cuvânt, o frază etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Directorul terminase, apăsând pe ultimul cuvânt. DLRLC
- Du-te, apăsă el, pleacă acum și nu mai aștepta. PREDA, Î. 165. DLRLC
-
-
-
- Acele milioane ce în grămezi luxoase sînt strînse la bogatul pe cel sărac apasă Și-s supte din sudoarea prostitului popor. EMINESCU, O. I 59. DLRLC
- Streini prinți... ne-apăsară. ALEXANDRESCU, P. 139. DLRLC
- Se străduia mereu să dezvăluie pînă la capăt tot ce-i apăsa cugetul. V. ROM. noiembrie 1953, 185. DLRLC
- O arșiță mă apăsa. SADOVEANU, N. F. 73. DLRLC
- Frig în casă, Gol pe masă. Griji te-apasă. TOMA, C. V. 465. DLRLC
- O greutate îmi apăsa inima. NEGRUZZI, S. I 54. DLRLC
-
etimologie:
- *appensare DEX '09 DEX '98