opțiuni
  • info

3 intrări

16 definiții

din care

Explicative DEX

ALBĂSTRIU, -IE, albăstrii, adj. Care bate în albastru; albăstrui. ♦ (Substantivat, n.) Culoare care bate în albastru. – Albastru + suf. -iu.

ALBĂSTRIU, -IE, albăstrii, adj. Care bate în albastru; albăstrui. ♦ (Substantivat, n.) Culoare care bate în albastru. – Albastru + suf. -iu.

albăstriu, ~ie [At: NEGRUZZI, S. II, 86 / Pl: ~ii, ~ie[1] / E: albastru + -iu] 1-2 sf[2], a (Culoare) care bate în albastru (15) Si: albăstrui (1-2).

  1. Pl. f. improbabil. — gall
  2. Mai probabil sn. — gall

ALBĂSTRIU adj. Care se apropie de albastru, care bate în albastru: mii de licurici sburători stropesc aerul cu luminile lor albăstrii (VLAH.).

ALBĂSTRIU1 s. n. Culoare albăstrie. Munții... se amestecă la hotarele țării cu albăstriul cerului. DELAVRANCEA, T. 116.

ALBĂSTRIU2, -IE, albăstrii, adj. Care bate în albastru. Omătul părea albăstriu și se întindea, proaspăt și nepătat, pretutindeni. SADOVEANU, O. III 545.

ALBĂSTRIU, -IE, albăstrii, adj. Care bate în albastru. ♦ (Substantivat, n.) Culoare care bate în albastru. – Din albastru2 + suf. -iu.

ALBĂSTRIU ~ie (~ii) Care bate în albastru. /albastru + suf. ~iu

ALBĂSTRUIU = ALBĂSTRIU.

albăstrúĭ (vest) și -íŭ (est) adj. Cam albastru.

Ortografice DOOM

albăstriu adj. m., f. albăstrie; pl. m. și f. albăstrii, art. m. albăstriii (desp. -tri-ii), f. albăstriile (desp. -tri-i-)

albăstriu adj. m., f. albăstrie; pl. m. și f. albăstrii

albăstriu adj. m., f. albăstrie; pl. m. și f. albăstrii

albăstriu

Argou

stea albăstrie expr. (iron.) 1. lucrător al Securității. 2. poliția politică comunistă.

Sinonime

ALBĂSTRIU adj. v. albăstrui.

ALBĂSTRIU adj. albăstrui, (rar) safiriu, (reg.) mieriu, mieru, (Mold.) siniliu. (Șal, cer ~.)

Intrare: albăstriu
albăstriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: albăstriu (adj.)
albăstriu1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albăstriu
  • albăstriul
  • albăstriu‑
  • albăstrie
  • albăstria
plural
  • albăstrii
  • albăstriii
  • albăstrii
  • albăstriile
genitiv-dativ singular
  • albăstriu
  • albăstriului
  • albăstrii
  • albăstriei
plural
  • albăstrii
  • albăstriilor
  • albăstrii
  • albăstriilor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: albăstriu (s.n.)
albăstriu2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N56)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albăstriu
  • albăstriul
  • albăstriu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • albăstriu
  • albăstriului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

albăstriu, albăstrieadjectiv

  • 1. Care bate în albastru. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: albăstrui
    • format_quote Omătul părea albăstriu și se întindea, proaspăt și nepătat, pretutindeni. SADOVEANU, O. III 545. DLRLC
etimologie:
  • Albastru + -iu. DEX '09 MDA2 DEX '98

albăstriusubstantiv neutru

  • 1. Culoare care bate în albastru. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Munții... se amestecă la hotarele țării cu albăstriul cerului. DELAVRANCEA, T. 116. DLRLC
etimologie:
  • Albastru + -iu. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.