12 definiții pentru agramatism

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AGRAMATISM s. n. 1. Necunoaștere a scrierii și a vorbirii corecte; lipsă totală de învățătură; p. ext. incultură, ignoranță. 2. (Med.) Incapacitate de exprimare gramaticală corectă. – Din germ. Agrammatismus, fr. agrammatisme.

AGRAMATISM s. n. Necunoaștere a scrierii și a vorbirii corecte; lipsă totală de învățătură; p. ext. incultură, ignoranță. – Din germ. Agrammatismus, fr. agrammatisme.

AGRAMATISM s.n. (Liv.) Necunoaștere a vorbirii și a scrierii corecte; (p. ext.) incultură, ignoranță. [Cf. germ. Agrammatismus, fr. agrammatisme < gr. a – fără, gramma – literă].

AGRAMATISM s. n. 1. necunoaștere a vorbirii și a scrierii corecte; incultură, ignoranță. 2. pierdere a capacității de a exprima cuvintele. (< fr. agrammatisme)

AGRAMATISM n. Necunoaștere a scrierii și a vorbirii corecte; incultură. /<germ. Agrammatismus, fr. agrammatisme

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!agramatism (a-gra-) s. n., pl. agramatisme

agramatism s. n. (sil. -gra-), pl. agramatisme

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AGRAMATISM s. v. ignoranță, incultură, nepricepere, neștiință.

agramatism s. v. IGNORANȚĂ, INCULTURĂ. NEPRICEPERE. NEȘTIINȚĂ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

AGRAMATISM s. n. (cf. germ. Agrammatismus, fr. agrammatisme < gr. a „fără” + gramma „literă”): necunoașterea vorbirii și a scrierii corecte, a normelor ortografice și gramaticale; caracteristică a unei persoane ignorante, inculte.

AGRAMATISM Formă de afazie* motorie, care constă în perturbarea regulilor sintactice ale unei limbi. Este legată de prezența unor tulburări de contiguitate. Fraza devine o aglomerare haotică de cuvinte: regulile topice sunt (parțial sau total) neglijate, instrumentele gramaticale (prepoziții, conjuncții, articol) sunt eliminate, flexiunea este abolită (substantivele sunt folosite la nominativ, iar verbele la infinitiv). Aspectul frazei devine telegrafic, tendința puternică de simplificare putând să determine uneori reducerea comunicării la un singur cuvânt, ca în limbajul infantil. L.I.R.

Intrare: agramatism
agramatism substantiv neutru
  • silabație: a-gra- info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agramatism
  • agramatismul
  • agramatismu‑
plural
  • agramatisme
  • agramatismele
genitiv-dativ singular
  • agramatism
  • agramatismului
plural
  • agramatisme
  • agramatismelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

agramatism, agramatismesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.