maie³ sf vz mamaie

mamaie sfs [At: DLR / V: maie / E: mamă] (Fam) 1 (Mol) Mamă (1). 2 (Mun, Olt) Bunică.

MAMAIE s. f. (Mold., familiar) Mamă.

*Mamaia (localitate) s. propriu f., g.-d. Mamaiei

!mamaie (bunică) (pop., fam.) s. f., art. mamaia, g.-d. art. mamaiei, voc. mamaie

mamaie (bunică) (pop., fam.) s. f., art. mamaia, g.-d. art. mamaiei

mamaie s. f., art. mamaia, g.-d. art. mamaiei

MAMAIE s. v. bunică, mamă, mamă-mare.

mamaie s. v. BUNICĂ. MAMĂ. MAMĂ MARE.

MAMAIA, stațiune balneoclimaterică estivală (din 1906), situată pe țărmul Mării Negre, pe un cordon litoral care desparte L. Siutghiol de Marea Neagră, la 5 km N de Constanța, căreia îi este subordonată ad-tiv. Are o plajă întinsă (c. 10 km lungime și 50-250 m lățime) cu nisip foarte fin. În lunile de vară, plaja este scăldată de Soare timp de 12-14 ore pe zi. Anual, pe scena Teatrului de vară din M. are loc Festivalul de muzică ușoară românească (din 1963), iar în perioada mai-oct. funcționează (din 22 iun. 1967) postul local „Radio Vacanța”, care emite programe de știri și divertisment în cinci limbi (română, engleză, franceză, germană și rusă) pentru toate stațiunile litoralului românesc.

MÁIE³ s. f. v. mamaie.

MAMAIE s. f. sg. (Familiar) 1. (Mold.) Mamă (I 1). DICȚ. 2. (Munt., Olt.) Bunică. Com. din GÎNGIOVA-CRAIOVA. Și: (cu haplologie) máie s. f. sg. – De la mamă.